N-ar fi chiar o ficțiune: 10 tramvaie noi în fiecare an

Reflector

Primarul Capitalei cere secretariat de stat pentru București, considerând, probabil, că astfel proiectele celui dintâi oraș vor fi promovate mai bine în rândul guvernanților. „Eu propun alte două lucruri. Primăria București să-și ia metroul și să plătească pentru el. Bugetul național al Ministerului Transporturilor nu plătește nici tramvaiele din Iași, nici autobuzele din Cluj, nu văd de ce ar continua să plătească metroul din București. Și doi, pe aceeași logică, Otopeni. Toate aeroporturile din țara asta, mai puțin Otopeni și Timișoara, sunt la consiliile județene, și la Timișoara din ce văd e iminentă trecerea la CJ. Să treacă și Otopeni la CJ Ilfov și să plătească pentru el”. Chestia asta a spus-o un consilier local independent. Andrei Postolache, pe numele lui. Nu prea avem noi obiceiul să pomenim pe unul sau pe altul, dar de data asta am zis că omul merită menționat. A zis, după noi, o chestie de bun simț. Chestie pe care o vom discuta nițel mai departe, să vedem unde ajungem.

Transport subvenționat
Recent, primarul Iașului a anunțat că municipalitatea nu va mai subvenționa transportul pentru toți pensionarii, ci doar pentru cei cu venituri mai mici decât salariul minim pe economie. Mișcarea era așteptată, mai ales că o bună parte din bugetul Iașului provine din cotele defalcate și impozitul pe venit încasat la nivel local. Or, cum impozitul a scăzut la 10% de la 1 ianuarie, și veniturile Iașului au fost afectate serios. Vrei, nu vrei, trebuie să tai de undeva. La Iași, ca și în majoritatea orașelor care au transport public, Primăria acordă subvenții pentru anumite categorii de călători, considerate defavorizate. Tot Primăria dă banul și când e vorba de schimbat șinele de tramvai sau de asfaltat bulevardele pe unde merg autobuzele. De fapt, și pentru autobuze tot Primăria dă bani și la Iași, și la Cluj-Napoca, Timișoara sau unde mai vreți. Dacă ar fi ca regia sau compania de transport să cumpere autobuze pe banii ei, ar trebui să scumpească biletele în așa hal, că ar fi mai rentabil să mergi cu taxiul. Transportul în comun are însă și o componentă socială care nu poate fi lăsată de izbeliște. La fel face și Primăria Capitalei, în ce privește transportul în comun cu tramvaiul și autobuzul. În privința metroului însă, lucrurile stau altfel.

Plătim toți pentru metrou
Societatea Metrorex este subordonată nu Primăriei București, ci Ministerului Transporturilor. E singura societate de transport în comun din întreaga țară care nu ține de primăria respectivă, ci de un minister. Diferența este majoră. Ministerul Transporturilor primește bani prin legea bugetului de stat, iar bugetul statului este alimentat prin impozitele plătite de toată lumea. La el contribuie și bucureștenii, dar și ieșenii sau sătenii din Gropnița. Să trăiești, dom’ primar, într-o zi vom calcula cam câți bani dai matale la ministerul sus-numit, fără să știi. Altfel spus, pentru transportul bucureștenilor cu metroul plătesc toți românii, inclusiv cei care nu au mers cu astfel de vagoane niciodată în viața lor. În schimb, bucureștenii nu plătesc niciun leu pentru a ne plimba noi, ieșenii, cu tramvaiul.

80 de lei de om
Cât plătim noi pentru metroul bucureștean? Enorm. De fapt, ENORM, că e mai clar. Un salariat al Metrorex câștigă în medie 5.300 lei lunar. Brut, e drept, dar tot e aproape dublul salariului mediu pe economie. În total, Metrorex cheltuie într-un an 418,6 milioane lei numai pentru salarii. Ei bine, onor Ministerul Transporturilor virează anual subvenții către Metrorex în valoare de 415 milioane de lei. Adică aproape întreaga sumă necesară salariilor. A, dar nu ăsta e grosul. Anul trecut, Metrorex a făcut investiții de 1,15 miliarde lei, o sumă de peste 9 ori mai mare decât bugetul de investiții al municipalității ieșene. Din cele 1,15 miliarde lei, doar 30 de milioane de lei mari și late au provenit din veniturile societății. Restul a fost alocat din bugetul Ministerului Transporturilor. Pe scurt, întreaga Românie a contribuit cu peste 1,5 miliarde lei pentru ca bucureștenii să umble cu metroul. Dumneavoastră, care ne citiți acum, ați plătit 80 de lei. Bani cu care ați fi putut ieși cu nevasta la o pizza.

La aeroport deocamdată e zero
De Otopeni nu spunem nimic. Consilierul nostru a semnalat anomalia, dar nu s-a documentat înainte de a o lansa pe piață. Ministerul Transporturilor nu a alocat anul trecut niciun leu ca subvenții aeroportului Otopeni și nici bani pentru investiții nu a dat. Ceea ce nu înseamnă însă că nu ar putea da, pe viitor. Asta, în timp ce aeroportul ieșean se bazează exclusiv pe veniturile proprii și, eventual, pe ce firfirici mai poate da Consiliul Județean, care numai bogat nu putem spune că este.

Anomalie
Pe scurt, două societăți de transport sunt ținute în brațe de Ministerul Transporturilor, în timp ce toate celelalte se află în grija exclusivă a autorităților publice locale. Este o exemplificare a efectelor centralizării banilor și a autonomiei locale doar în privința responsabilităților. Primăria și CJ primesc atribuții în cele mai diverse domenii, dar nu și sursele necesare pentru finanțare. Banul tot la București se strânge, de unde se împarte după cu vor Guvernul și Parlamentul. Iar miniștrii și parlamentarii locuiesc la București, deci nu e de mirare că tind să favorizeze Bucureștiul.

Împărțire echitabilă
Cum ar fi logic să se întâmple? Păi, se pare că Ministerul Transporturilor are 1,5 miliarde lei anual destinați transportului în comun, cu care nu are ce face în beneficiul românilor. Ar putea, de exemplu, să aloce acești bani pentru dezvoltarea transportului public în orașele mari. Să zicem, în cele mai mari orașe din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, respectiv București, Iași, Constanța, Cluj-Napoca, Ploiești, Craiova, Timișoara și Brașov. Acestea au în total, conform datelor ultimului recensământ, 3,8 milioane de locuitori, ceea ce ar însemna o sumă de 407,64 lei pe cap de locuitor. În acest scenariu, Bucureștiul ar primi oricum o sumă respectabilă, de 768 milioane de lei, dar ar rămâne câte ceva și celorlalte orașe. Iașului i-ar reveni astfel 118,4 milioane de lei. Bani din care se pot cumpăra cel puțin 10 tramvaie noi anual. După zece ani de exemplu, timp în care fiecare oraș ar avea la îndemână o sumă sigură pentru a o investi în transportul public, ar urma pe listă și orașele mai mici. Bani sunt, doar să fie folosiți cu cap, nu aruncați într-o gaură neagră precum metroul bucureștean.

100 de autobuze într-un singur an
Anul trecut, Primăria a încheiat un contract cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, împrumutând 15 milioane de euro, pentru cumpărarea a 88 de autobuze noi. Toate mașinile au ajuns deja la Iași. Firește, și în 2017 a fost scandal în Consiliul Local, liberalii acuzând faptul că se cumpără autobuze din bani împrumutați. Dacă Iașului i-ar fi revenit anul trecut cei 118,4 milioane de lei de la Ministerul Transporturilor ar fi avut o sumă echivalentă de 25 milioane de euro. Să presupunem că am fi cumpărat autobuze și mai șmechere decât cele pe care le avem acum pe stadă. Și că unul singur ar fi costat 250.000 de euro. Asta înseamnă că am fi putut achiziționa fix 100 de autobuze nou-nouțe, ultimul răcnet, cu alocația pe un singur an de la Ministerul Transporturilor. Într-un singur an. Și fără niciun leu împrumutat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *