Totul despre alegerile locale de duminică. Mic ghid practic

Dragii noștri, la ora la care citiți micile noastre rândulețe, cum spunea cândva Tudor Mușatescu, campania electorală se află pe ultima sută de metri, dacă nu chiar mai puțin. Cu o întârziere de trei luni, duminică sunteți chemați la urne pentru a-i alege pe cei ce vor duce Iașul în următorii patru ani. Nu știm […]

Afla mai multe

Rachetele antigrindină au schimbat filosofia de a face agricultură. Natura, ajutată de știință

O știre ne-a atras atenția. În iunie, Unitatea noastră de Combatere a Căderilor de Grindină a lansat un număr record de rachete: 717. E drept, luna iunie a fost o lună în care au fost emise multe coduri portocalii și roșii de furtuni, iar județul nostru nu a fost ocolit. Totuși, spre deosebire de alți […]

Afla mai multe

România, codașa din Balcani. Probabil, cel mai mic număr de kilometri de autostradă raportat la populație

Prin 1939, în presa ieșeană apărea un articol incisiv, în care se semnala faptul că Moldova este singura provincie istorică a României în care nu existau șosele asfaltate. Iar la vremea aia, „Moldova” desemna ambele maluri ale Prutului. Timpul a trecut, a apărut asfalt și aici, iar acum discuția se poartă, în aceiași termeni, în […]

Afla mai multe

Încă un studiu de fezabilitate. De data asta pentru drumul expres Tișița – Albița. Altă fumigenă?

Pe măsură ce se apropie campania electorală oficială, cea neoficială devine tot mai acerbă. Ați observat desigur că pe aleșii noștri îi pălește hărnicia mai ales în anii electorali. Am fi spus „doar în anii electorali”, dar poate or mai fi existând și excepții pe undeva. Până vom avea ocazia să spunem altceva, tot în […]

Afla mai multe

Cotnari, ultima frontieră. Viile din Iași sunt cele mai nordice din Europa. Rețeta unui vin de calitate

Acum vreo 480 de ani, pe dealurile din preajma Hârlăului trecea un călăreț mărunțel, dar ținându-se mândru, pe un armăsar negru. Pe călăreț îl chema Ștefan și era domnul Moldovei. Pe cal îl chema Voitiș. Pe-acolo pe undeva, lângă satul Cârjoaia, este un pod de piatră. E cel mai vechi din Moldova, datând din sec. […]

Afla mai multe

Relocare. Marile concerne reamplasează în Europa, din China, spațiile de producție. Șansa Iașului

Criza sanitară a coronavirusului reprezintă pentru Uniunea Europeană un adevărat duș rece. Ne-am trezit, hodoronc-tronc, că aproape totul depinde de China comunistă. Măștile chirurgicale acolo se fac. Cea mai mare parte a substanțelor active folosite în medicamente, de acolo provin. Tot felul de echipamente medicale, în China se asamblau. Zeul profit a făcut ca, în […]

Afla mai multe

Primăriile marilor oraşe au mizat banii europeni pe transportul public. Şi mai ales pe cel ecologic

Când am intrat în Uniunea Europeană, adică atunci când s-a deschis și pentru noi robinetul fondurilor europene, a existat o perioadă de adevărată efervescență, în care aveam impresia că se poate face orice. Dacă mai țineți minte campaniile electorale pentru alegerile locale din 2008 sau 2012, se ajunsese să se promită până și construirea la […]

Afla mai multe

Prutul navigabil cu 13 hidrocentrale, ecluze și porturi, un proiect de 2 miliarde de euro

Ca în preajma oricăror alegeri, mediul virtual și presa scrisă se umplu de idei și promisiuni care de care mai frumoase sau/și mai fantasmagorice. Unele sunt lansate doar așa, ca să fie și să ia ochii electoratului. Altele, care par la fel de fantastice, ar putea fi de fapt perfect realizabile. Cum noi nu susținem […]

Afla mai multe

Mare pariu urbanistic: cum poate fi redată strălucirea Iașului de altădată

Vorbim noi, destul de des, de ceea ce Dan Bădărău și Ioan Caproșu numeau, atât de frumos, „Iașii vechilor zidiri”. De acel Iași despre care Iorga spunea că nu ar trebui să existe român care să nu-l fi vizitat măcar o dată. De Iașul lui Eminescu și Creangă, de Iașul capitală a rezistenței până la […]

Afla mai multe

Centrul Integrat de Transplant, un proiect pus pe roate la Cluj care s-ar potrivi de minune și Iașului

Pe la jumătatea secolului al XIX-lea, criticul Titu Maiorescu tuna și fulgera împotriva a ceea ce numea „formă fără fond”, adică obiceiul scriitorilor mărunți ai epocii, de a copia modele străine în lucrările lor. Erau aceiași poeți și scriitori de duzină pe care avea să îi ia peste picior și Mihai Eminescu, când vorbea de […]

Afla mai multe