Acum mai bine de 10 ani, primarul de atunci al Iașului anunța cu surle și trâmbițe demararea unui program de reabilitare a centrului vechi al Iașului, în speță a străzii Cuza Vodă. Se dorea consolidarea tuturor clădirilor vechi ce mărginesc această veche stradă comercială ieșeană. La scurt timp, proiectul a fost abandonat, spunându-se că ar fi fost necesară evacuarea localnicilor, care se opuneau. La momentul respectiv, aminteam de experimentul Botoșaniului, care se apucase să refacă doar fațadele vechilor clădiri, ieftin și rapid, fără a deranja pe nimeni. Noi am vorbit, noi am auzit, că fațadele de pe Cuza Vodă au continuat să se dărâme în capul trecătorilor. Azi vom vorbi din nou, despre o altă soluție prin care o veche problemă a Iașului ar putea fi rezolvată.
Mod de lucru
Soluția este aplicată deja cu succes la Brașov. Când nu mai are ceva nou de prezentat publicului, primarul de acolo mai arată câteva poze ale unor noi fațade renovate din centrul vechi al orașului. Ideea e simplă și necesită doar un minim de implicare din partea proprietarilor care împart imobilul respectiv. Trebuie pur și simplu să se adune și să stabilească împreună ce lucrări sunt necesare, după care să desemneze un om de legătură cu Primăria. Ca să nu fie discuții, cum au fost la noi când s-au reabilitat termic blocurile din Piața Unirii, că Primăria umflă devizul, locatarii sunt cei care își aleg arhitectul care să realizeze documentația tehnică. În continuare, acesta va obține avizul necesar de la Direcția pentru Cultură și se va ocupa de hârțoage. Avizele și autorizațiile necesare se eliberează de către Primărie în regim de urgență, gratuit.
50 – 50%
Locatarii/proprietarii aleg firma care va efectua lucrările și dirigintele de șantier, Primăria impunând doar să nu fie vorba de vreo firmă de apartament, ci de una cu oarece experiență în lucrări la monumente istorice. Jumătate din cheltuieli sunt acoperite de Primăria Brașov, ceea ce înseamnă practic că locatarii își rezolvă o problemă precum cea a tencuielilor distruse ori a izolării termice cu doar jumătate din bani. Mai mult, în următorii cinci ani, proprietarii vor fi scutiți de impozitul pe clădiri.
A avut succes
Ideea ca oamenii să aleagă cu cine lucrează, deci să poată negocia prețurile, iar Primăria să le deconteze totuși jumătate din cheltuieli a prins, firește. Cine nu ar vrea ca Primăria să-i plătească jumătate din banii dați pentru renovarea casei? În 2022, fundația înființată de Primăria Brașov pentru coordonarea programului s-a întâlnit cu 36 de proprietari și asociații de proprietari interesate de finanțare.
E lege din 2011
Cu adevărat remarcabil este că, la urma urmei, brașovenii nu au descoperit apa caldă. Nu au făcut altceva decât să aplice o lege apărută încă în 2011, privitoare la creșterea calității arhitectural-ambientale a clădirilor. Legea îi obligă pe proprietarii de clădiri să ia măsuri pentru a-și renova casele, iar primăriile sunt obligate să întocmească și să implementeze un program de reabilitare a fațadelor. Conform legii, primăriile inventariază clădirile cu probleme și îi notifică pe proprietari. Aceștia au 60 de zile la dispoziție să se apuce de treabă, pe cheltuiala lor, dar și cu ajutorul unor credite cu dobândă subvenționată și garantate de stat. Legea oferă primăriilor posibilitatea să cofinanțeze lucrările de renovare a fațadelor în centrele istorice. Adică exact ce se face la Brașov.
La Iași, nicio mișcare
Trist e faptul că aceeași lege care se aplică la Brașov, la Iași este pur și simplu necunoscută. Ați auzit de vreo listă a clădirilor vechi, care trebuie renovate, întocmită de Primărie? Noi, nu. Teoretic, primăriile ar trebui să-i amendeze pe proprietarii care își neglijează casele, dar nici de asta nu s-a auzit la Iași. E drept, ar fi de-a dreptul penibil, pentru că Primăria ar trebui să se amendeze singură: majoritatea vechilor case evreiești de pe Cuza Vodă aparțin municipalității, nu vreunor proprietari particulari…