A doua tinerețe a Pașcaniului. Un uriaș potențial economic, ce va fi sporit de autostrăzile A7 și A8

Reflector

Când vine vorba despre viața economică ieșeană, interlocutorii se gândesc cu precădere la două subiecte: centrul de afaceri Palas și noile parcuri industriale de la Miroslava. Am mai vorbit și noi de ele, în paginile noastre. Nimic nu este mai dăunător însă pentru dezvoltarea pe termen lung decât o economie centralizată, grupată într-un singur punct. Oricât ar fi acest centru de puternic, el ajunge la un moment dat să se sufoce în propria-i dezvoltare. Mărimea fragilizează, iar cea mai mică zgâlțâială îl poate da peste cap. Celebrul caz al orașului american Detroit ne este cel mai la îndemână exemplu. În 1950, el avea 1,8 milioane de locuitori, fiind al patrulea cel mai mare oraș din Statele Unite. Criza economică din 2007 l-a transformat nu chiar într-un oraș fantomă, dar nici departe. Acum are mai puțin de 700.000 de locuitori și încă se zbate să-și revină după pumnul în plex încasat. De aceea, modelele economice funcționale constau într-un oraș mare și câteva altele satelit în preajma acestuia, care să asigure un flux constant de oameni și afaceri dintr-o parte într-alta. Presiunea adunată într-un punct să se poată disipa în jur. O altă variantă este cel al regiunilor multipolare, în care două, trei sau mai multe centre influențează o vastă arie geografică, asigurându-i dezvoltarea. În România, astfel de zone sunt puține. Una, încă în germene, dar promițătoare, este axa Iași – Pașcani. Am mai vorbit noi despre unul dintre capetele acestei axe. Azi vom vorbi despre al doilea.

Două avantaje geografice
Pașcaniul are două avantaje geografice importante. Întâi, distanța mică față de Iași. Asta înseamnă pe de o parte că tinerii pășcăneni pot fi tentați să plece spre Iași, oraș mai mare și care oferă mai multe oportunități, dar pe de altă parte, înseamnă că o afacere ce nu încape în Iași își poate găsi un amplasament alternativ foarte convenabil în Pașcani. Aceasta, mai ales pentru că Pașcaniul se află la intersecția unor rute comerciale apărute încă din Evul Mediu și confirmate în timp: est-vest, respectiv nord-sud. Viitoarea autostradă est-vest, oricând va fi făcută, nu va putea ocoli Pașcaniul. Pe relația nord-sud, funcționează una dintre cele mai importante magistrale de cale ferată din țara noastră și va funcționa, curând sperăm, și autostrada București – Pașcani – Siret. Și tocmai de asta, după o prăbușire economică ce nu ar fi trebuit să existe în anii ’90, Pașcaniul a început în anii 2000 să crească economic, în ultimii ani ritmul chiar accelerându-se. Nu avem date suficiente pentru a compara ritmul de creștere al Pașcaniului cu cel al Iașului, dar parcă-parcă orașul de pe Siret e mai viu.

Primele afaceri adevărate
Multă vreme, în Pașcani singurii investitori străini au fost turcii de la Pakmaya, cu drojdia lor. Cele 200 de locuri de muncă asigurate de aceștia au reprezentat o adevărată gură de oxigen pentru un oraș aflat în criză. Acum ceva vreme însă, și-au anunțat debarcarea în forță suedezii de la Holmbergs Safety Systems, unul dintre marii actori ai industriilor conexe celei auto din Europa. Aceștia au preluat cunoscuta Te-Rox Prod Pașcani, a Doinei Cepalis, cu tot cu subsidiarele din Ruginoasa și Roman, mutându-și astfel hubul central de producție pe Siret. Doina Cepalis va fi în continuare administratorul afacerilor românești ale grupului și va face parte din Consiliul de Administrație al acestuia. Nu cunoaștem mulți români care să conducă firme străine.

În topul marilor firme din județ
Ca și fabricile de textile ale Doinei Cepalis, Proinvest Group este o afacere de familie. S-a născut pe la începutul anilor 2000, ca un mic producător de tâmplărie PVC și vânzător de acoperișuri metalice. În scurt timp, a început să se extindă: o linie de profile zincate pentru construcții, o linie de producție de tablă cutată, alta de parapeți metalici și bariere acustice, cofraje metalice, profile de oțel trase la rece, panouri cu vată minerală și tot așa. Acum cinci ani, au cumpărat fosta Scudas, una dintre cele mai vechi și importante fabrici de scule pentru mașini-unelte din România, pe care au extins-o. Cu o producție automatizată și robotizată la maxim, Proinvest a devenit unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții din oțel din țară. Și, ca avertisment pentru autoritățile noastre județene dragi. Plictisiți probabil să tot aștepte înființarea parcului industrial de la Pașcani, băieții de la Proinvest au început acum vreo 2-3 ani să investească pe o suprafață de 20 ha la Stolniceni-Prăjescu. Avem impresia că, până la urmă, parcul industrial preconizat de Consiliul Județean va funcționa ca o simplă anexă a pășcănenilor de la Proinvest. Cu 500 de angajați în cele patru fabrici deținute, Proinvest intră în topul marilor firme din județ.

S-au schimbat cerințele pe piața muncii
Succesul companiei pleacă, în fond, de la fructificarea profilului industrial și feroviar al orașului. Încă mai sunt în Pașcani oameni care au lucrat la fostele ateliere CFR. Parte dintre ei au fost preluați de Electroputere VFU, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața materialului rulant din România. Existența căii ferate permite exporturi ieftine de produse cu valoare adăugată mare. De altfel, reînvierea industriei pășcănene este vizibilă și pe piața muncii. Acum câțiva ani, se căutau confecționere și bărmănițe. Acum, ba ingineri mecanici, ba responsabili verificări tehnice, ba maiștri tubulatori sau alte asemenea profesii tehnice.

Industria alimentară
Că tot pomeneam la început de Pakmaya, trebuie spuse câteva cuvinte și despre industria alimentară, a doua ramură economică importantă din Pașcani. De Kosarom sau Avitop ați auzit, firește, așa că nu facem decât să-l menționăm. Pe lângă acesta, a devenit un actor important în piața cărnii și Ava Star SRL. Cu 240 de salariați și o cifră anuală de afaceri de peste 140 milioane de lei, nu e chiar un fitecine. Și-au programat investiții de zeci de milioane lei în dezvoltarea capacităților de producție, chiar dacă nimeni nu știe încă cum va evolua economia în viitorul apropiat. Acestea sunt doua câteva exemple care demonstrează imensul potențial economic al Pașcaniului. Iar dacă va deveni si nod de autostrăzi, A7 cu A8, atunci șansele îi cresc exponențial.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.