Turismul experimental, noul trend: Moldova, patria vinului

Reflector

Cineva spunea cândva că trăim într-un secol al vitezei. Altul vorbea despre secolul vitezei schimbărilor. Probabil amândoi aveau dreptate. Acum 15 ani, să ai un „celular” era o afacere costisitoare, iar unii mergeau pe stradă cu o bucată de plastic la ureche, făcându-se că vorbesc la telefon. Azi, singura întrebare nu e dacă ai telefon mobil, ci doar tipul de smartphone folosit. Totul în jur se schimbă și nimic nu mai seamănă cu ce era acum nici un deceniu. Turismul clasic însemna să-ți urci familia în tren și să mergi două săptămâni la mare, la munte sau în vreo stațiune balneară. Acum e la modă city break-ul, de care am mai vorbit noi: îți urci aceeași familie în mașină sau avion și vizitezi într-un weekend un oraș, bifând toate atracțiile turistice ale acestuia. Mâine va fi la modă turismul experimental. De fapt, el este deja la modă în „Occident”, iar la noi începe să devină cunoscut. Despre ce înseamnă acesta și despre cum ar putea și Iașul să stoarcă un ban din chestia asta, vom vorbi și noi mai departe.

Experiențe inedite
Conceptul de turism experimental e simplu. Nu mai vizitezi un oraș pentru ruinele castelului construit de contele de Baskerville acum 500 de ani, ci pentru fantomele despre care se spune că îl bântuie. Nu mergi la Cluj-Napoca pentru Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul de Farmacie sau cel de Paleontologie, ci pentru Festivalul Untold. Vânezi evenimentul, experiența, nu locul. Mă rog, vezi și muzeele alea până intri la festival, dar obiectivele turistice „clasice” devin tot mai mult elemente secundare. Iar idei de experiențe inedite sunt cu zecile, multe dintre ele fiind lansate de vreun operator privat. De exemplu, poți lua avionul, dar vizitezi doar aeroportul de destinație și împrejurimile acestuia, fără a vizita propriu-zis nimic. Sau localizezi pe o hartă prima stradă din oraș, din punct de vedere alfabetic și ultima. Tragi o linie între ele și vezi ce-ți iese în cale. Ați mers vreodată de pe strada 14 Decembrie pe strada Zorilor? Sau ieși din hotel, faci stânga, la următoarea intersecție faci dreapta, apoi iar stânga și tot așa. Sau turismul în orb, în care turistul este legat la ochi și plimbat prin oraș de către un ghid. Nu vede absolut nimic, dar aude poveștile orașului și zgomotul acestuia.

Avem cu ce
Cea mai întâlnită formă de turism experimental rămâne totuși cea pomenită la început: vizita făcută pentru ceva anume, nu pentru întreg. Și interesant este că până și autoritățile noastre publice au început să descopere această idee. Nu poți „vinde” unui turist Iașul pentru Creangă și Eminescu, ci pentru ceva cu valoare universală. Așa cum belgienii își prezintă țara ca fiind patria berii sau a ciocolatei, ai noștri au început să se gândească la Iași, la Moldova în general, ca la o patrie a vinului. În fond, tot mapamondul bea vin, nu?

Locul V în Europa
Un astfel de proiect este și „drumului vinului”, la care ai noștri cugetă de vreo zece ani. L-au relansat anul trecut, în ideea de a fructifica renumele Iașului ca centru vitivinicol. Iar argumente, inclusiv pentru promovarea internațională, există destule. România ocupă locul V în Europa ca suprafață ocupată de podgorii, iar vinurile noastre sunt mai bune decât cele grecești sau italiene, mult mai cunoscute. În Moldova se află 12 podgorii ocupând peste 80.000 ha, peste jumătate din totalul suprafeței cultivate cu viță-de-vie din țară. E drept, producția de vinuri din Moldova este doar o cincime din totalul național, dar și acest lucru reprezintă un argument: la noi vinul se face doar din struguri și de regulă, doar din struguri recoltați aici, nu importați.

Rezervări online pentru degustări
În rezumat, proiectul prevede reabilitarea infrastructurii rutiere publice astfel încât să lege centrele vinicole ieșene. Și nu doar cele tradiționale, adică Bucium, Copou și Cotnari. „Drumul vinului” ar urma să lege podgoriile Gramma, Țibu și Bucium din sudul Iașului, Weingut și Vini-Com din Copou, domeniile Lungu de la Trifești și podgoria Cotnari. Cu un număr oarecare de semne de circulație adecvate, ai ști să ajungi fără probleme din Bucium pe Ursulea, iar de acolo, la Trifești. O platformă de prezentare și rezervări online pentru degustări ar asigura legătura cu turiștii străini, iar un magazin online comun tuturor podgoriilor ar permite promovarea vinurilor din Moldova oriunde în lume.

Multilingvism
Magazinul online ar urma să-și prezinte meniul în engleză, franceză, germană, spaniolă, rusă, chineză, japoneză, coreeană și… arabă. Da, e drept, Allah nu dă voie drept-credincioșilor musulmani să se desfete cu băuturi alcoolice, dar Coranul e una, iar realitatea alta. Algeria e o țară musulmană, dar tot a consumat în 2015 vreo 50 milioane de litri de vin. Emiratele Arabe Unite sunt cunoscute pentru legislația dură în domeniu, dar puțini știu că alcoolul este interzis doar într-unul din cele șapte emirate, respectiv în Sharjah. În celelalte, e interzis doar să te îmbeți în public. În Emiratele Arabe Unite s-au dat pe gât acum doi ani 23,5 milioane de litri de vin, în doar patru ani consumul crescând cu 43,75%. Deci ideea unui site în arabă e chiar inspirată, am zice noi.

Băutură nobilă
De altfel, succesul festivalului de vinuri și gastronomie „Vin la cultură”, desfășurat acum două luni e o dovadă că acest tip de turism chiar are căutare la Iași. „Corporatiștii” aproape că s-au călcat în picioare la degustări, pentru că vinul este o băutură nobilă, care se vinde la pachet cu o poveste frumoasă despre locul și felul în care a fost produs. Deci loc pentru un astfel de proiect este, mai ales atunci când oferi posibilitatea unor vizite la mai multe podgorii, fiecare cu dichisul ei, poți degusta în aceeași zi cinci tipuri de Chardonnay și poți compara Château-ul fiecărei podgorii, piesa sa de rezistență.

Și peste Prut
Ce lipsește proiectului? Pe scurt, restul Moldovei, din Vrancea până dincolo de Prut. Am mai vorbit noi de podgoriile basarabene de la Cricova, Mileștii Mici sau Purcari, deja bine văzute dincoace de Prut, dar încă prea puțin degustate. Într-adevăr, un traseu cu plecarea din Vrancea, care să treacă prin Huși, Cotnari, Cricova și Purcari ar dura vreo trei-patru zile. Dar câteva zile în onoarea lui Bacchus reprezintă o modalitate mai mult decât plăcută de petrecere a concediului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *