Stelian Turcu, un primar modest, după vorbă, după port. A la Turcu bre!

După ce a făcut figuraţie pe listele candidaţilor PNL pentru Senat, fiind plasat într-o zonă mai umbroasă, primarul din Leţcani, Stelian Turcu pare că traversează o lungă perioadă de anonimat. Într-un sediu uriaş al Primăriei, din biroul pe uşa căruia scrie „Primar Jurist”, Turcu priveşte viaţa monotonă a comunei blagoslovită cu poziţionarea la drum european, adevărat vad pentru agenţi economici ce varsă taxe şi impozite bogate în vistieria locală. Confortabil aşezat pe acest sac de bani, dom’ primar plănuieşte noi proiecte, despre care am aflat cercetându-i jurnalul secretizat.

• 

  Mă cam deranjează că frumoasa noastră comună se află abia pe drumul european E 58. Mi se pare frustrant ca Leţcaniul să nu merite decât poziţia 58 în clasamentul şoselelor Europei. Măcar dacă eram în top 50, deşi cel mai corect ar fi o poziţionare în primele 10. Iată cum îşi bate joc Europa de noi, ăştia aflaţi mai pe graniţa de est. Oricum, la viitoarele alegeri pentru funcţia de primar, unul dintre obiectivele mele va fi promovarea drumului european în Top 10, dacă nu chiar pe primul loc. Chiar mă gândesc şi la un slogan, ceva legat de numele comunei. “Let’s do it for Leţcani!” mi se pare splendid.

• Apropo de alegeri, îmi lipseşte atmosfera de competiţie din campania electorală. Bine, sunt bune şi protestele astea din ultimele zile, îţi mai alungă din plictis, dar măcar în campanie ştiam cu cine mă bat. În piaţă, ca la piaţă: cine strigă mai mult, ăla îşi vinde marfa mai repede. De vină e şi luna asta februarie, când nu ai nici o sărbătoare a comunei, nu mai am nimic de inaugurat, vreun eveniment la care să scot eşarfa tricoloră de la naftalină şi să ies printre oameni. Ar fi ceva pe 14 februarie, de Valentine’s Day, să unesc destinele tinerelor cupluri la primărie, dar e plictisitor să tot citesc din codul familiei. Mai bine organizez ceva la Dragobete, dacă dă Domnul şi s-o mai înmuia vremea, poate facem o petrecere populară în bătătura satului, că după aia începe postul şi ne-am lins pe bot de chefuri. Iaca să vorbesc cu popa din sat, să-mi spună exact când vine postul, poate prindem măcar 1 martie pe frupt. Ei, parcă m-am mai înzdrăvenit. Las’ că primăvara trece repede şi vine vara aia bogată în manifestări etno culturale. Cântec, joc şi voie bună, că tare-i scurt mandatul de primar! Iaca, parcă mai ieri număram voturile printre dopurile de şampanie, iar acum deja trece anul şi eu tot n-am ajuns senator sau deputat. Poate fac ăştia nişte anticipate, cine ştie. Dacă nu, mai trag o dată, în 2020. Uff, tare mult mai e…