Șansa Iașului, autostrada Odesa – München

Metropolis

În 1997, Parlamentul European a organizat la Helsinki, o conferință internațională dedicată transportului. Rezultatul conferinței a fost definirea a 10 așa-numite coridoare europene de transport. Cu o singură excepție, cursul Dunării, acestea erau trasee care urmau să fie traversate de autostrăzi, cu scopul de a facilita transportul internațional, în perspectiva extinderii Uniunii Europene. Acea hartă reprezintă unul dintre motivele pentru care în privința autostrăzii Iași – Târgu Mureș mai mult s-a vorbit decât s-a făcut. Pur și simplu, ea nu se suprapune peste niciunul dintre coridoarele europene majore. Despre asta și despre ce se poate schimba, vom vorbi și noi astăzi.

Completată ulterior
Harta de la Helsinki lăsa în afara proiectelor de autostrăzi viitoare unele zone importante ale Europei. E drept, vorbim de Europa de Est, care la acea dată era încă departe de UE, așa că experții de la Bruxelles nu prea și-au bătut capul. În cazul României, tot Ardealul, Crișana, Maramureșul și jumătatea nordică a Moldovei rămâneau în afara coridoarelor. Între linia București – Arad și Lviv – Kiev, un teritoriu cât Franța rămânea pustiu. Ca urmare, harta a fost completată ulterior cu așa-numita Rețea TEN-T, iar acest lucru a devenit șansa Iașului. Un nou coridor a fost gândit pentru a uni Odesa, cel mai mare port din est, de vestul Europei, pe măsură ce traficul internațional prin Ucraina crește constant, iar portul Rotterdam nu mai este primul din lume, ci a căzut pe locul III. Până la urmă, cele 40 de milioane de tone de marfă care ajung anual în Odesa trebuie să se ducă undeva, nu?

Ucraina vrea autostradă
Cu ce ne ajută pe noi faptul că Odesa crește? Păi, de marfa care ajunge acolo sunt interesați în mod deosebit chinezii, care reprezintă principalii exportatori spre vest care folosesc acel port. Din 2014 încoace portul Mawei din sudul Chinei, unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Odesei, este folosit de Guvernul chinez ca principală poartă de expansiune externă, îndeosebi spre Africa și estul Europei. Ucraina nu are autostrăzi, iar singurul coridor de transport gândit până acum pleacă de la Odesa spre Kiev, mergând în continuare spre Minsk, St. Petersburg și Moscova, adică spre nord, nu spre vest. Ceea ce nu avantajează China, care nu degeaba a lansat proiectul noului Drum al Mătăsii, spre vest, și nu ne aranjează nici pe noi. Or, așa cum se agită unele organizații neguvernamentale ieșene, așa se agită și alte organizații din Republica Moldova, Guvernul ucrainean și actori mai importanți. Scopul e simplu: legătură spre vest plecând din portul Odesa. Traseul prezumtiv final ar fi Odesa – Chișinău – Iași – Târgu Mureș – Budapesta – Viena – München. Iar până acum, cei care se agită pentru acest traseu au obținut câteva lucruri interesante, în mai puțin de un an.

Grup de lobby
Întâi, au obținut susținerea tuturor regiunilor care vor fi traversate de viitoarea autostradă. Apoi, i-au adunat la aceeași masă pe reprezentanții guvernului moldovean, președinției României, președinției Ucrainei, Comisiei Europene, Băncii Europene de Investiții, Directoratului european de turism și transport, ba l-au pus pe scaun și pe fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Junker și pe actualul, Ursula von der Leyen, alături de deputați europeni din vreo 12 țări membre UE. E ceea ce se cheamă un grup de lobby numeros și semnificativ.

În 8-10 ani
Iar proiectul autostrăzii Odesa – Vest este deja creionat, inclusiv sub aspectele sale financiare. Studiile de fezabilitate aferente celor două tronsoane, Ungheni – Chișinău și Chișinău – Odesa ar urma să coste 32 milioane de euro. Lucrările de construcție propriu-zise ar costa un miliard de euro pe traseul de vreo 80 km dintre Ungheni și Chișinău, respectiv 1,8 miliarde euro pentru cei 150 km dintre Chișinău și Odesa. Șeful Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor de la Chișinău aprecia recent că în varianta optimistă, în 8 ani autostrada ar putea fi gata. Zece ani, în varianta realistă.

Mingea e la noi
Guvernul ucrainean deja s-a anunțat ca deosebit de interesat de proiect. Cel moldovean face calcule. În bună măsură, mingea se află acum în terenul României, de la care se așteaptă un pod rutier la Zagarancea – Ungheni și continuarea autostrăzii prin Iași, spre Târgu Mureș și de acolo, conectarea la rețeaua de autostrăzi deja existentă. Și tare am vrea să vedem guvernul ăla român care să se trezească cu o autostradă la graniță și să spună că nu vrea să o continue.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *