Ori scriem 影响者 în chineză, ori influencer în engleză, autoritățile ieșene tot nu înțeleg nimic

Metropolis

Acum vreo două săptămâni, tot internetul a râs cu lacrimi de primarul general al Bucureștiului. Municipalitatea capitalei avusese ideea de a se folosi de serviciile a vreo trei-patru influenceri, administratori ai unor canale de youtube, care să promoveze transportul în comun. Au rezultat niște clipuri video în care vedeai câte un individ care își lăsa mașina în parcare pentru a merge cu autobuzul, declarându-se apoi mulțumit de aerul condiționat, de faptul că putea să butoneze laptopul având Wi-Fi gratuit, ca și de viteza cu care ajungea la destinație. Cunoscând condițiile obișnuite din autobuze, aglomerația, căldura sau blocajele în trafic, bucureștenii au comentat acid filmulețele care încercau să creeze o altă imagine regiei locale de transport, STB SA. Dar, totuși, de unde până unde ideea? Ce-i cu influencerii ăștia și la ce-s buni?

O idee modernă
Oricare v-ar fi părerea despre fosta vedetă de televiziune devenită primar, trebuie spus de la bun început că ideea ei a fost de-a dreptul modernă. Nu comentăm realizarea tehnică, scenariul sau banii cheltuiți. Astea sunt problemele bucureștenilor. Dar apelul la ceea ce se se cheamă „influenceri social media” devine tot mai întâlnit în restul lumii și încet, încet, începe să pătrundă și la noi.

Definiția, pe scurt
Un vorbitor de limba engleză sau un tânăr care butonează telefonul toată ziua nu are nicio problemă în a înțelege conceptul de influencer. În general, el este o persoană care, prin opiniile sale, poate să-i influențeze pe potențialii cumpărători ai unui produs, utilizatori ai unui serviciu sau să genereze un curent favorabil unei idei sau alteia. Un fel de agent publicitar, pe scurt. Un influencer respectat în materie de ecologie este sir David Attenboroug, cunoscutul realizator și comentator de documentare BBC. Dacă acesta spune ceva despre mediul înconjurător, lumea îl crede, pentru că este celebru în acest domeniu. Influencer este și Olivia Steer în domeniul vaccinurilor, chiar dacă pe ea nu o recomandă niciun fel de calificare medicală.

Se manifestă online
Pentru a fi influencer trebuie să ai două calități majore: să știi să vorbești și să fii credibil. Calificarea sau diploma nu sunt necesare. Prinde bine, firește, să știi despre ce vorbești, pentru a-l putea vinde pe dracul drept înger, dar nu sunt chiar rare cazurile în care un influencer vorbește despre locuri și lucruri pe care nu le-a văzut în viața lui. Influenceriii există dintotdeauna, de când a apărut prima marfă de vânzare. În ultimii ani, activitatea lor se desfășoară în mod obișnuit online, pe rețelele de social media gen Facebook, Instagram, Twitter sau Youtube. Aceasta, pentru că impactul rețelelor sociale este mult mai puternic decât am putea crede, în pofida imaginii lor de superficial și neserios. Din cele 7 miliarde de locuitori ai Terrei, 3,03 miliarde folosesc activ rețelele de social media. Tirajul total al tuturor ziarelor din lume este de 536,6 milioane de exemplare. Ca urmare, influencerii sunt din ce în ce mai folosiți și mai necesari.

Milioane de abonați
Iar unul dintre domeniile în care un oraș precum Iașul se poate folosi de ei, este turismul. Un grup de agenții de turism și entuziaști au demarat acum vreo patru ani un proiect de promovare a turismului în România, folosindu-se tocmai de influenceri. Un grup de vreo 50 influenceri de talie mondială au început să fie plimbați prin țară, pentru a vedea locuri frumoase și a scrie despre ele pe blogurile lor sau pentru a vorbi și prezenta filmulețe pe vlogurile pe care le administrează. Săptămâna trecută a început un nou astfel de tur, trecând prin București, Brașov, Sighișoara, Oradea, Timișoara, Târgu Mureș și Deva. La Oradea au fost primiți cu entuziasm. Primăria municipiului numai nu le-a întins covorul roșu la picioare. Avea și de ce. Acei 50 de influenceri au în total 15 milioane de abonați la canalele lor social media și peste 50 milioane de vizitatori ocazionali. Asta înseamnă 50 milioane de potențiali turiști care ar putea fi convinși de comentariile vreunui Shefik Mehmet sau Kenan Hurdeniz referitoare la pălinca ardeleană sau la Casa Poporului. Mehmet ăsta are un canal, Wow_planet, urmărit de 1,2 milioane de oameni. Canalul lui Hurdeniz, Oldkyrenian, este urmărit de 444.000 de oameni. Pentru oricare dintre acești fani, cuvântul lui Mehmet sau al lui Hurdeniz e literă de lege atunci când își plănuiește vacanța. Unde merg anul ăsta? Ia să văd ce propune Lenka Josefiova.

Iașul nu-i
A, n-ați văzut Iașul în lista orașelor pe unde va trece haita de influenceri? Păi, asta e și pentru că municipalitatea noastră nu și-a bătut capul să se folosească de serviciile lor. Primăria noastră pare să trăiască cu ideea că marfa numită Iași se vinde singură, iar John Smith din statul american Alabama abia așteaptă să vină să vadă Palatul Culturii. Or, firește că nu e așa. Promovarea costă, iar influencerii nu scriu pe gratis, oricât de impresionați ar fi de un loc sau altul.

Taxare pe cuvânt
Dar oare costă așa de mult „închirierea” pixului unui influencer? Firește, depinde. Cu cât un influencer are mai mulți abonați, cu atât va fi mai scump. Prețul este influențat și de notorietatea localității care vrea să-și facă reclamă. Una e să faci publicitate piramidelor din Egipt, alta să scoți din anonimat Palatul Culturii sau casa Topârceanu. Prețurile pleacă în general de la 10 cenți pentru un cuvânt, trecând și de un dolar. Majoritatea influencerilor percep între 30 de cenți și un dolar cuvântul, adică 150-500 de dolari un text standard de 500 de cuvinte. N-am zice că e prea mult pentru un oraș cu pretențiile Iașului. Bineînțeles, un singur text, oricât de favorabil ar fi, nu va duce la o explozie a numărului de turiști.

Ambasador de brand
Există însă și posibilitatea angajării unui influencer ca ambasador al brandului. Pe scurt, asta înseamnă că el va posta periodic anunțuri despre oraș, dar și că îi va pomeni numele atunci când are ocazia. E chemat la o televiziune oarecare, să vorbească despre turism, iar el va scăpa, ca din întâmplare, o frază de genul „A, da, știți, am văzut în sensul ăsta ceva foarte interesant în Iași, un oraș din țara lui Dracula…”. Suficient ca telespectatorii să caute pe google ce-o fi cu Iașul ăsta, de Mehmet al lor îl pomenește înaintea Londrei sau Parisului. O astfel de reclamă mascată costă de la 500 de dolari pe lună în sus. Din nou, n-am spune că e foarte mult. Cam cât câștigă un consilier al primarului. Deci, de ce nu facem și noi ce fac Oradea sau Deva? Zău că nu știm!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *