În ultima vreme, ca în orice perioadă electorală, diverșii oameni politici scot din nou pe tapet marile proiecte ale Iașului. Ba autostradă, ba stadion, sală polivalentă, șosea de centură, câte și mai câte. Când e vorba de infrastructură rutieră, de cele mai multe ori, se prezintă o planșă frumos colorată, cu dungi groase trase cu markerul. Dacă s-ar uita la o astfel de hartă, un inginer s-ar sufoca de indignare. Tușele groase nu fac decât să ascundă că, de fapt, nu există niciun plan concret, ci doar promisiuni. Haideți să vedem azi, împreună, cum ar trebui să arate totuși unul dintre aceste proiecte. Nu autostrada, că ea ține exclusiv de autoritățile centrale, deci ce discută candidații ieșeni pe tema asta e fix bătutul apei în piuă. În schimb, șoseaua de centură este un proiect care poate fi realizat local și pe care îl faci o dată pentru totdeauna. Așadar…
Varianta actuală, depășită
Denumirea oficială a unei șosele de centură, „varianta ocolitoare” indică clar ce ar trebui să fie: o șosea care ocolește o localitate, astfel încât să dispară traficul de tranzit și să rămână doar cel strict local. Iar această a doua condiție înseamnă că ajungi la Iași pe DN 28, de exemplu, o iei pe varianta ocolitoare și reintri pe același DN 28 pentru a te îndrepta unde ai de mers, fără să mai treci prin Podu Roș. Tocmai de asta, șoseaua de centură actuală, care este destinată teoretic traficului greu și în care s-au pompat 240 milioane de lei, este pustie și profund inutilă. Pleacă din DN 28, „ocolește” Iașul pe un sfert și iese nici măcar în alt drum național, ci într-unul județean. Vii cu tirul din Ungaria, vrei să ajungi la Odesa și te trezești la Bordea. Iar proiectul de continuare a acestei „centuri”, discutat în această perioadă, este la fel de stupid. El presupune ca din CUG, tirul să fie adus în oraș, plimbat pe bulevardul Poitiers și pe strada Trei Fântăni, pentru a fi scos în sfârșit în DN 28, spre Tomești. Adică șoseaua „ocolește” Iașul pe un sfert și îl străbate pe jumate. Nu mai punem la socoteală că până și bucata care chipurile ocolește orașul o face la o distanță atât de mică de acesta, încât mâine-poimâine se vor construi blocuri și locuri de joacă cu ieșire directă în „șoseaua de centură”. Păi, treabă e asta?
O variantă corectă
Tocmai din cauza acestei deficiențe majore atât a actualei șosele de centură, cât și a proiectului de continuare a ei, încă de prin 2013 au început discuțiile în jurul unui alt proiect, care să rezolve efectiv problema traficului de tranzit. La acea vreme, proiectul discutat de drumarii Consiliului Județean a căpătat denumirea de „Axa 3” și a fost inclus în Masterplanul drumurilor județene. Nefiind găsite sursele de finanțare necesară, el a fost băgat la sertar și scos săptămâna trecută, când a fost pus în dezbaterea plenului. Evident, a ieșit cu scandal, pentru că într-o perioadă electorală fiecare partid trage pe spuza lui și-l sabotează pe celălalt cât de mult poate. Totuși, privit, vorba latinului, „sine ira et studio”, adică „fără ură și părtinire”, el ar putea fi un proiect de succes, iar cel care va apuca să-i taie panglica peste câțiva ani s-ar putea să-și mai asigure un mandat, dar nu pe vorbe, ci pe fapte.
Ocolește cu adevărat
Proiectul de care vorbeam îndeplinește principalele condiții ale unei variante ocolitoare veritabile. Leagă ieșirea pe un drum național de intrarea pe același drum. De fapt, leagă toate drumurile naționale care străbat Iașul și o face la o distanță ce variază între 3 și 15 km de limita orașului. Șoseaua proiectată ar urma să plece din giratoriul de la Vânători, de pe DN 24C, să meargă pe drumul strategic prin Bogonos până la Lețcani, apoi spre Voinești și Mogoșești, pe structura drumurilor județene, până la drumul județean spre Vaslui. De aici, s-ar tăia un nou drum, inexistent la ora actuală, până la Piciorul Lupului, apoi s-ar continua prin Ciurea și Bârnova, până la Păun. De acolo, din nou s-ar tăia un drum nou până la Tomești. În acest mod, toate cele patru capete de drum național care intră și ies din Iași ar fi unite. De la Tomești, s-ar mai face câțiva kilometri până la Holboca. În total, 73,1 km, dintre care 56,5 km sunt drumuri județene. Diferența este reprezentată de drumul comunal Lețcani – Voinești.
Fără nord
Drumul proiectat nu ocolește orașul decât pe vreo două treimi din circumferința sa. Nu continuă dincolo de Holboca spre Vânători, pe la nord. Drumarii CJ au considerat că ar fi inutil, dat fiind că nu ajută cu nimic traficul ocolitor, fiind totuna dacă ocolești orașul prin sud sau prin nord. E cam aceeași distanță. Pe de altă parte, costurile ar fi prohibitive. Iașul este străjuit de un lanț de dealuri care ar trebui străbătute de tuneluri sau unite prin viaducte. Prea mulți bani pentru a scoate la un drum important sate precum Rusenii Noi, Rediu Aldei sau Cuza Vodă.
Cu bani UE
Chiar, că veni vorba: cât ar costa drumul, pe traseul proiectat? Valoarea estimată este de 45 milioane de euro, iar cifra nu a fost aleasă întâmplător. Este maximul care poate fi obținut de la Comisia Europeană pentru un proiect de infrastructură rutieră locală pe următorul exercițiu financiar, 2021-2027. Iar timpul este scurt. Fișa proiectului, adică datele esențiale ale acestuia și angajamentul Consiliului Județean că va face acest drum dacă va primi banii, trebuie depusă până la sfârșitul acestei luni. Pe urmă, adio bani.