Oradea, încă un model din Ardeal. Noua „stea” a Transilvaniei, peste Iași la multe capitole

Reflector

Atunci când vrem să facem o comparație între ce se întâmplă la noi și ce ar trebui să fie, de regulă ne raportăm la Timișoara sau Cluj. Acum vreo 15 ani, comparația se făcea cu Bacăul, care o luase înaintea Iașului, profitând de sprijinul politic la București. Între timp, i-am depășit pe băcăuani și ne uităm tot mai mult spre vest, de unde vine bunăstarea. Totuși, Ardealul nu înseamnă doar Cluj și Timișoara. La urma urmei, e ușor să spui că Timișoara a dat un premier, pe Sorin Grindeanu, iar Clujul pe altul, Emil Boc. E firesc ca la Timișoara sau Cluj-Napoca lucrurile să stea altfel, că doar prim-miniștrii și-au favorizat orașul natal. Tocmai de aceea vom vorbi astăzi despre un alt oraș ardelean. Tot reședință de județ, ca și noi, doar că având doar 200.000 de locuitori. Cu primar din opoziție, deci despre care nu se poate spune că ar primi ceva din partea guvernului. Oradea. Nagyvárad în ungurește. Grosswardein pe nemțește.

Fără orgolii
Oradea seamănă mult cu Iașul. Oraș de provincie, cu un trecut bogat și mândru de el, cu veleități de centru cultural, dar și de centru economic regional, cu centru vechi, tramvaie, spații verzi, teatru și tot ce mai are și Iașul, cam în aceleași proporții. Au încercat și ei să devină Capitală Culturală Europeană, dar au ratat. Măcar au ajuns în semifinale. Ce îi deosebește totuși de noi este eficiența. Noi ne pierdem timpul cu montarea de gazon și stâlpi decorativi. Ei aplică o politică a pașilor mărunți, bazată mai ales pe resursele locale, dar le și merge. E drept, nu-și pierd timpul cu orgolii mărunte.

Fundație pentru monumente
Consiliul lor județean și primăria au fondat împreună o fundație pentru protejarea monumentelor istorice, condusă de un consilier local drept președinte și un muzeograf drept director. Iar fundația asta și face: protejează și renovează monumentele istorice, pentru a crește cota de interes a orașului ca destinație turistică. Ultima realizare a fost reabilitarea Palatului Vulturul Negru, afacere în care primăria a băgat vreo 12 milioane lei. Dar a meritat. În doar doi ani, un fel de galerie comercială acoperită a fost reamenajată, ieșind o frumusețe care-ți ia ochii. Acum închideți ochii și gândiți-vă la galeriile Ștefan cel Mare din chiar buricul Iașului. Proiectul de reamenajare a acestora datează de prin 2001-2002 și nu s-a făcut absolut nimic.

Ilie Bolojan, primarul din Oradea: Reabilitarea pasajului Vulturul Negru s-a încheiat, săptămâna viitoare vom face recepția lucrărilor. Vom continua și în perioada următoare reabilitarea clădirilor istorice, astfel ca centrul vechi al Oradiei să-și recapete strălucirea de odinioară, contribuind astfel la dezvoltarea potențialului turistic al orașului

Exemplu concret
„Vulturul Negru” este doar un exemplu de investiție în monumente, pentru că Oradea a lansat de câțiva ani un amplu program de reabilitare a centrului istoric. Program în care, de voie, de nevoie, au fost cooptați și localnicii. Metoda a fost simplă: din 2018, cine nu-și reabilitează fațada clădirii, plătește un impozit de cinci ori mai mare decât până acum. Nu ești singurul proprietar, iar ceilalți nu vor să-și dea acceptul? Nicio problemă: virezi în contul Primăriei suma aferentă reabilitării bucății tale de fațadă, conform cotei tale din proprietatea în indiviziune, iar impozitul rămâne la nivelul obișnuit. Pe jumătate cu zăhărelul, pe jumătate cu biciul. Și merge. La noi, proiectul de reabilitare a străzii Cuza Vodă a fost abandonat înainte de a demara, de îndată ce proprietarii din zonă au zis că nu vor să contribuie și nici să plece din case pe parcursul lucrărilor.

Atenți cu minoritățile
Un capitol distinct în viața Oradei este reprezentat de minorități. Au și ei, cum avem și noi. De fapt, semnificativi nimeric sunt doar ungurii, care tocmai și-au sărbătorit zilele săptămâna trecută. Oradea face tot posibilul însă pentru a-și crea o imagine cosmopolită, care prinde bine în Europa de azi. Așa că s-au uitat în jur să vadă pe cine mai au prin preajmă. Și-au amintit că pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea au fost colonizați niște slovaci în câteva sate din Bihor, așa că tot în prima parte a lunii septembrie sărbătoresc Zilele Culturii Slovace. Cu câteva zile înainte de asta, au organizat Zilele Culturii Iudaice, în prezența adjunctei ambasadoarei Israelului în România, la pachet cu un festival de cultură și tradiții evreiești destinat marelui public.

Pentru evrei și germani
Oradea aproape că nu mai are evrei, ca și Iașul. Mai sunt vreo 300 de evrei la ei, cam câți și la noi. Cu toate astea, ardelenii știu să-și fructifice turistic toate minoritățile de care dispun. S-au dat peste cap să renoveze Sinagoga Zion, redeschisă acum doi ani, tocmai pentru a-și face reclamă printre evrei. La Iași, proiectul de realizare a unui muzeu al Holocaustului în clădirea fostei Chesturi de poliție bate pasul pe loc de ani buni, iar Zilele Culturii Iudaice s-au desfășurat într-un anonimat total. Urmează ca orădenii să celebreze și zilele culturii germane. Iar dacă se mai gândesc oleacă, mai inventează ei niște minorități pentru a aduce turiști, chiar dacă minoritățile respective abia mai numără câteva zeci de persoane.

Noi pe minus, ei pe plus
Că tot vorbeam de Oradea ca destinație turistică, în orașul ardelean a fost deschis anul trecut un complex acvatic. În primul an de funcționare, Nymphaea (foto) a înregistrat un profit de 660.000 euro, mai mare decât încasările totale ale Ciricului nostru. Care merge în pierdere, de altfel.

Tramvaie noi
Dacă e să lăsăm turismul deoparte și să vorbim de simpla gospodărire a orașului, ne enervăm. În țară circulă în prezent 1.350 de tramvaie. Dintre acestea, doar 30 sunt moderne, restul având măcar 30 de ani vechime. Din cele 30 de tramvaie noi, zece se află la Oradea, în timp ce la Iași nu este niciunul. Primăria Oradea și-a făcut planul ca până în 2024 să aibă o flotă de tramvaie în stare foarte bună. O să reușească sau nu, rămâne de văzut, dar măcar au un plan. La noi, nici ideea nu există. Că vor să mai înființeze două linii noi de tramvai, în timp ce noi nu le-am terminat de reparat nici pe alea pe care le aveam de pe vremea lui Ceaușescu, nu mai spunem nimic.

Sistem modern
Până și la gunoaie s-au gândit ardelenii ăștia. De vreo 7 ani, s-au apucat de amenajat incinte metalice încuiate, pentru depozitarea deșeurilor menajere fără a mai exista riscul să scormonească orcine după PET-uri și să împrăștie gunoaiele. Din cele 730 de incinte amenajate, 620 au fost dotate cu sistem de închidere electronică alimentat cu panouri solare. Doar 14% au fost amenajate pe banii Primăriei, majoritatea fiind făcute de operatorul privat care strânge gunoaiele. Mai au 110 de amenajat și au terminat. Cum arată containerele de gunoi din spatele blocului în care locuiți?

Contracte cu finanțare europeană
Primarul din Oradea, Ilie Bolojan (foto) a semnat și primele contracte cu finanțare europeană. Iată ce spunea Bolojan pe Facebook, pe 25 iulie: „Am semnat azi, la Agenția de Dezvoltare Regională Nord Vest din Cluj-Napoca, contractul pentru reabilitarea fostei clădiri a vămii, de pe str. Armatei Române, imobil care urmează să fie amenajat ca Muzeu al Francmasoneriei din Oradea. Acesta este al doilea contract pe care îl semnăm pe partea de patrimoniu, valoarea totală a proiectului fiind de cca 5,5 milioane lei. Până la mijlocul lunii august vom avea proiectul tehnic, urmând ca până la sfârșitul aceleiași luni să scoatem la licitație execuția lucrărilor. Durata de implementare a întregului proiect este de 30 de luni, astfel încât la sfârșitul anului 2019 vom putea inaugura la Oradea Muzeul Francmasoneriei”. Anterior, pe 5 iulie, Bolojan semnase contractul de finanțare pentru restaurarea, cu fonduri europene, a Casei Darvas – La Roche, clădire de patrimoniu. Valoarea totală a proiectului va fi de 10,5 milioane de lei, din care 9,9 milioane de lei reprezintă fonduri nerambursabile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *