Când nu mai au ce știre nouă să dea despre coronavirus, când nu mai iese niciun ministru să se audă vorbind în fața camerelor și nu mai au nicio teorie a conspirației spumoasă de prezentat, televiziunile invită în platou vreun analist economic care să explice ce se va întâmpla cu economia noastră când se va fi terminat totul. Și, vorba aia: câte capete, atâtea păreri. Unii spun că vom avea parte de o evoluție în V, adică o creștere economică rapidă, după o scădere la fel. Alții, că evoluția va fi în U: scăderea va fi urmată de o perioadă de lâncezeală, urmată de o creștere rapidă. Alții, că va fi un L, adică o lungă lâncezeală și atât. Am auzit și de W, că tot spunea ministrul sănătății că pandemia evoluează în dinți de fierăstrău. N-am auzit de evoluție în Q, dar probabil că se va găsi un analist care să o explice și pe asta. Cum stăm totuși? Ce urmează și, mai ales, ce va urma după cele ce urmează?
Doar din cărți
Un profesor ne spunea la facultate că economia nici nu e știință. În principiu, orice știință are legi clare, cum ar fi că forța gravitației dintre două planete este direct proporțională cu masa celor două corpuri cerești și invers proporțională cu distanța dintre ele. În economie însă, nimic nu e sigur, iar o soluție valabilă azi poate nu mai face doi bani mâine. Niciodată nu s-a întâmplat ca două crize economice să se rezolve aplicând aceeași idee. Tocmai de asta nici nu prea ținem cont de opiniile analiștilor de birou. Ei vorbesc din cărți scrise de alții ca ei. Mai degrabă ascultăm ce spune un antreprenor provenit din economia reală. El știe mai bine în câte săptămâni i se plătesc facturile, cât de greu găsește materia primă, cât îl costă concediile angajaților și toate mărunțișurile printre care se strecoară pentru a-și duce afacerea mai departe.
Ce spun managerii
De asta ni s-a părut interesant un studiu făcut recent de către Institutul Național de Statistică care i-a întrebat pe managerii români cum văd ei evoluția economiei până la sfârșitul lunii viitoare. Tabloul zugrăvit a fost sumbru. Față de primul trimestru al anului, oamenii de afaceri se așteaptă la o scădere medie de 70% a producției, mergând până la 91% în cazul industriei auto și de 97% în cazul produselor din cărbune și petrol. Din 10 angajați în industrie, patru ar urma să rămână fără locuri de muncă, inclusiv în construcții, sector care până acum a continuat să funcționeze aproape normal sau în comerț. Apropo de comerț, sunt așteptate creșteri semnificative de prețuri. Nici sectorul serviciilor nu o va duce mai bine, cererea de servicii urmând să scadă cu 62% până la sfârșitul lunii iunie. Aceasta mai ales pe seama întreruperii totale a concertelor și spectacolelor sau a blocării aproape complete a activității turistice și sportive. Ce-ar însemna asta pentru noi, ieșenii?
Puternic afectați de criză
Iașul este un județ mediu din punct de vedere economic. Al doilea județ din țară ca populație, avem înregistrate cam 67.000 de firme, număr cu care ne clasăm abia pe locul 8. Suntem pe locul 11 din punct de vedere al numărului de angajați și pe locul 14, după cifra de afaceri totală. Nici prea-prea, nici foarte-foarte. Din nefericire, principalele domenii ale economiei noastre sunt tocmai cele expuse mai mult riscurilor. De exemplu, dacă ne uităm la cele mai mari cinci firme ieșene după cifra de afaceri, vom vedea că două activează în sectorul auto, alta face țevi, una vinde combustibili, iar cealaltă produce medicamente. Or, cu o producție în scădere cu 70%, mai ales în domeniul auto, cine să mai aibă nevoie de piesele fabricate sau distribuite de la Iași? Firmele ieșene cu cei mai mulți angajați lucrează de regulă în domeniul serviciilor, alt sector puternic afectat de criză.
HORECA, la pământ
În ultimii ani, la Iași au fost deschise numeroase unități hoteliere, turismul, mai ales cel de afaceri, prinzând viteză. Iar pe lângă hoteluri funcționează firme de catering, restaurant, baruri, terase. Domeniul „HORECA”, cum i se spune. Taman domeniul despre care prim-ministrul României spunea că nu are cine știe ce aport la PIB, deci nu prea contează. Mda, nu aduce bani mulți la buget, dar economisește mult. În toată România, domeniul HORECA asigură pâinea a 400.000 de oameni. De pe urma cărora statul nu câștigă mult, pentru că salariile sunt mici. Dar același stat ar pierde enorm dacă ar fi să le plătească ajutoare de șomaj. La Iași sunt doar vreo 3.500 de angajați în acest domeniu, criza intervenind în plină expansiune.
Cu frâna trasă
Problematică se anunță și activitatea în construcții, domeniu care are cam 6.500 de angajați, fără a-i pune la socoteală pe cei 1.300 din domeniul instalațiilor sanitare și de încălzire sau pe cei din domeniul distribuției de materiale de construcții. Or, în luna martie, numărul cererilor de eliberare a unor noi autorizații de construcții a scăzut brusc. Se lucrează pe șantierele existente, dar nu se deschid altele noi. Alți 10.000 de ieșeni se află deci în situația de a merge pe sârmă.
Bulgăre de zăpadă
Una peste alta, situația e cam albastră. Creșterea numărului de șomeri înseamnă scăderea veniturilor totale, deci mai puțină marfă vândută și mai puține servicii cerute. Mai puțină marfă vândută înseamnă probleme financiare pentru toate firmele. Deci, noi șomeri. Și tot așa, după principiul bulgărelui de zăpadă. În ultimii ani, economia noastră s-a dezvoltat mult mai ales pe seama salariilor în creștere. Acum am început să parcurgem drumul invers. Și nu va dura doar o lună, două.