În alte vremi, nepandemice, a cincea lună din anii bisecți era o lună în care viața se trăia la intensitate maximă. Terasele erau pline, berea curgea valuri, iar dezbaterile politice atingeau cotele maxime. Căci la noi, niciun subiect de discuție nu provoacă discuții mai aprige decât politica. Or, începutul lunii iunie aducea alegeri locale, iar luna mai era lună de campanie electorală. Și știm cu toții că e mai aproape cămeșa decât surtucul. Cum să nu te intereseze cine va fi primar și ce partid va ține hățurile în județ în următorii patru ani? Omul e mult mai interesat de alegerile locale decât de cele europarlamentare, nu? Ei bine, acum însă în oraș e o liniște de-a dreptul asurzitoare. Pe lângă multe altele, pandemia ne-a lăsat și fără runda de alegeri pe care o așteptam luna viitoare. Când ne vom reîntâlni totuși cu ștampila și buletinele de vot?
Alte preocupări
Epidemia provocată de noul coronavirus a fost mult timp ultima grijă a politicienilor noștri. Președintele Klaus Iohannis a numit inițial boala ca „o simplă răceală”, în timp ce italienii mureau pe capete. Pe 26 februarie, când în România a fost înregistrat primul caz de român infectat, subiectul zilei erau alegerile anticipate. Nu alea locale, ci alea generale, care ar fi trebuit să aibă loc prin toamnă. PNL era hotărât să profite la maxim de avansul pe care îl avea pe atunci în sondajele de opinie.
Un prim scenariu
În scurt timp însă, lucrurile s-au schimbat radical, iar alegerile au fost scoase de pe agenda publică. Nu pentru că politicienii ar fi devenit brusc responsabili, ci pentru că ar fi fost complet absurd să organizezi alegeri în plină epidemie. De voie, de nevoie, la începutul lunii trecute a fost emisă o ordonanță de urgență a Guvernului prin care mandatele aleșilor locali erau prelungite până la sfârșitul anului, cel mult. În loc să se organizeze alegerile generale mai devreme, alegerile locale erau amânate pe mai târziu. Totuși, Guvernul era hotărât în continuare ca alegerile locale să aibă loc în toamnă. Dacă faci alegerile în noiembrie, până la sfârșitul lui decembrie există timpul necesar ca noii primarii și consilieri să-și intre în pâine.
O portiță
Conform Constituției, ordonanțele de urgență intră în vigoare imediat, sub rezezrva aprobării ulterioare de către Parlament, prin lege. Dacă prin lege se decide respingerea ordonanței, se revine la situația anterioară. Așa că ordonanța de care vorbeam a fost trimisă Parlamentului. Care a aprobat-o prin lege, firește, pentru că situația alegerilor trebuia reglementată cumva. Doar că au fost aduse unele modificări. S-a luat în calcul posibilitatea prelungirii epidemiei și a restricțiilor impuse pentru combaterea ei. Așa că s-a stabilit ca mandatele aleșilor să nu se încheie neapărat pe 31 decembrie.
Cine stabilește data?
Legea spune acum că data alegerilor se stabilește prin lege organică cu minim 75 de zile înaintea desfășurării lor, iar procesul electoral trebuie să înceapă în cel mult șase luni de la expirarea stării de urgență sau de alertă. Modificările aduse ordonanței schimbă practic complet regulile jocului. Înainte vreme, Guvernul era cel care stabilea data alegerilor. Acum o va face parlamentul, care este mult mai puțin disciplinat și ascultător față de partidul aflat la putere. Apoi, nu s-a spus că alegerile trebuie organizate în maxim șase luni de la expirarea stării de alertă, ci doar că procesul electoral trebuie să înceapă în intervalul ăsta.
În toamnă asta sau primăvara viitoare
Pe scurt, alegerile locale pot avea loc în septembrie – octombrie, așa cum ar vrea Guvernul acum, iar cele parlamentare în decembrie. Dar la fel de bine, ele pot avea loc la mijlocul lunii martie 2021, dacă se merge pe termenul maxim. Starea de alertă expiră pe 17 iunie. Declanșezi procesul electoral pe 17 decembrie, adică la limita termenului de șase luni, iar alegerile vor avea loc după încă 75 de zile adică în martie. Asta, dacă starea de alertă nu se prelungește, cumva.
Calcule electorale
Miza acestui joc este, evident, rezultatul final al alegerilor. Candidații la primărie vor fi mai puțin afectați, pentru că cetățeanul este mai puțin interesat din ce partid face parte candidatul preferat. În schimb, votul pentru consiliile locale și județene este pur politic. Nimeni nu votează un partid pentru că al treilea pe listă este Ionescu. Pentru consilii, oamenii votează partidul, nu omul. Similar, și la parlamentare votul este eminamente politic. Or, puterea erodează electoral. Cu cât stă mai mult la putere, cu atât un partid are mai mult timp să facă greșeli care să-i enerveze pe oameni. Asta, în condiții normale, darămite după câteva luni de epidemie.? Mai mult, dacă scrutinul se organizează după ieșirea din iarnă, alegătorii vor putea face un bilanț al promisiunilor făcute și eventual nerespectate. Ați avut puterea un an de zile, ia să vedem ce-ați făcut din ce ați promis. Iar rezultatele pot fi negative. Credeți că degeaba voiau liberalii să facă alegeri anticipate?