Ei, dragii noștri, din câte știm cu toții, se apropie Crăciunul. Se vede și, mai ales, se aude prin toate supermarketurile, se instalează pomul de iarnă pe pietonal, se vorbește deja de viitorul concert de Anul Nou și tot așa. Dar tot acum, nu chiar în „spiritul Crăciunului”, este și sezonul bilanțurilor de tot felul. Unul dintre ele se leagă de un panou pe care probabil l-ați văzut în Piața Unirii, în fața statuii lui Al.I. Cuza. Da, ăla cu litere sculptate care formează sloganul „Iași capitala tineretului din România 2019”. Acuși se termină anul și nu știm de ce avem senzația că panoul ăla va fi singurul lucru care va mai aminti că Iașul a deținut acest titlu. Nu o dată, municipalitatea noastră a reușit să toace o grămadă de bani degeaba. Cazul „Iași capitală a tineretului” nu face excepție.
Pe model european
Titlul de „Capitală a tineretului din România” a început să fie acordat din 2016, după o competiție în care orașele mari din țară prezintă câte un program de acțiuni, proiecte și manifestări prin care autoritățile locale arată cum vor să colaboreze cu mediul privat și cu organizațiile neguvernamentale de și pentru tineret pentru a-i pune pe tineri în centrul procesului de dezvoltare urbană. Altfel spus, un program prin care tinerii să fie băgați în seamă, iar primăriile să beneficieze de pe urma creativității lor. O idee generoasă, la urma urmei, inspirată din succesul Clujului, care
fusese Capitală Europeană a Tineretului în 2015. Primăria locală cheltuise 5,5
milioane de euro, dar făcuse orașul ardelean cunoscut în toată Europa. Cam de
atunci a intrat Cluj-Napoca pe harta europeană a marilor festivaluri de muzică,
de exemplu.
Liniște și pace
Prima capitală românească a tineretului a fost Timișoara, în 2016, urmată de Bacău în 2017, Baia Mare în 2018 și Iașul nostru, în acest an. Presupunem că ați observat cum orașul nostru a fost practic invadat pe parcursul întregului an de legiuni întregi de tineri veniți din alte orașe ale țării pentru a participa la sutele de manifestări organizate, nu? Glumeam, firește. Într-un oraș în care, statistic, jumătate din populație are sub 35 de ani, ne-am fi așteptat ca la orice plimbare prin dulcele târg să dăm de vreo reprezentație teatrală într-un parc, de un happening pe vreun trotuar, de vreun afiș care să anunțe evenimente la care să se adune tineri din toată țara. Dar… liniște.
Subțire de tot
În toată luna ianuarie, a fost organizat un singur eveniment, intitulat „Tinerii deszăpezesc orașul”, prin care au fost curățate de zăpadă trotuarele și aleile din spatele Primăriei. Doar nu erau să se obosească angajații Salubris, nu? În februarie, absolut nimic. Abia prin martie lucrurile au început să se miște, prin organizarea unei serii de acțiuni de promovare a proiectului prin Bacău, Sibiu, Brașov, Roman și alte orașe. Firesc, câtă vreme lansarea oficială a programului era programată abia pentru începutul lunii mai. În aprilie, evident, nicio manifestare. În mai s-a lansat tramvaiul tinerilor, s-a organizat un recital de pian și Festivalul de Film Multicolor. Acesta din urmă, inițiat de studenții Erasmus din Iași, se află de altfel la a XI-a ediție. Cu alte cuvinte, nu e vorba de un eveniment nou, creat special pentru „capitala tineretului”, ci de unul care s-ar fi organizat oricum. În iunie, liniște. În iulie, la fel. Pe la jumătatea lui august, Campionatul European de Scrabble pentru Tineret și vreo patru concerte în cartiere. În septembrie, un concurs de biciclete și un eveniment cu adevărat remarcabil, de street performance de muzică, dans și arte vizuale. Din păcate, lung doar de un weekend și organizat doar în Piața Unirii. Ca să fim sinceri, evenimentul a fost inițiat în Cluj-Napoca, unde au avut loc și primele trei ediții ale sale. Luna octombrie a fost ceva mai bogată în evenimente, dar în prima jumătate a avut loc doar festivalul FILIT, pe care Consiliul Județean îl organizează anual. A, și o expoziție a unui artist sud-african. În restul lunii, un concurs de fotografie și câteva sesiuni de discuții informale, continuate și la începutul lunii noiembrie. Decembrie va fi iar o lună seacă, fără niciun eveniment programat.
Bilanț de groază
Pe scurt, un an de-a lungul căruia au avut loc evenimente sporadice, prin care principalul obiectiv, de antrenare a tinerilor, organizațiilor acestuia și a întregii comunități ieșene în procesul de dezvoltare urbană nu a fost atins nici pe departe. Un an pe parcursul căruia timp de 5 luni nu s-a întâmplat absolut nimic. Un nimic cu un buget de 500.000 de euro, adică peste 2,3 milioane de lei. Impactul local, nesemnificativ. Dar cel extern? Cam tot pe-acolo. În primele 9 luni ale anului trecut, Iașul a fost vizitat de 223.044 turiști. În primele 9 luni ale acestui an, au fost 228.526 turiști. Un plus de 5.482 de turiști, respectiv de 2,46%. Chiar dacă am presupune prin absurd că toți aceștia au venit special pentru „Iași, capitala tineretului din România”, tot ar însemna că am cheltuit 100 de euro pentru fiecare turist venit. Mai degrabă împărțeam prin țară bilete gratuite de tren.
Se poate și altfel
Timișoara a fost prima „capitală a tineretului român”, în 2016. Au plecat cu un buget de 400.000 lei, mărit la un milion și majorat din nou la 1,2 milioane de lei. Jumătate din suma alocată de orașul nostru. Deși la acel moment experiența națională era practic zero, timișorenii au organizat peste 200 de evenimente. Câte unul la două zile. Dacă traducem rezultatul în număr de turiști, comparația devine rușinoasă pentru noi. Timișoara a avut în primele 9 luni ale lui 2015, 205.011 turiști. În aceeași perioadă a anului 2016, când au fost capitală a tineretului, numărul turiștilor a crescut cu 23.489, respectiv cu 11,5%. S-au cheltuit cam 11 euro pentru fiecare turist nou. De 9 ori mai ieftin decât Iașul. Fără alte cuvinte, că sunt de prisos.