Comparația bugetelor: cum se cheltuie banii în marile orașe

Calcul la rece

Un banc mai „deocheat” spunea că pentru o blondă, zăpada este ca și sexul. Nu știe niciodată când va apărea, câți centimetri o să aibă și nici cât va dura. La fiecare sfârșit de an, șefii instituțiilor publice trec prin aceeași dilemă existențială în privința viitorului buget. Indiferent ce se dezbate la televizor, ce se bârfește pe la colțuri și ce se poate citi printre rândurile comunicatelor oficiale, adevărul este că nu știi niciodată când va fi adoptat bugetul, cât de mare va fi și nici cât te va ține.

Procedura tehnică
Bunul simț zice că bugetul pe anul viitor trebuie să-l adopți de anul ăsta, ca să știe lumea dacă poate da de băut de sf. Ion sau e cazul să facă economii, dar realitatea e de multe ori alta. Pe vremea țărăniștilor, pe când ministru al finanțelor era Decebal Traian Remeș „Caltaboș”, s-a întâmplat chiar ca bugetul național să fie adoptat abia în aprilie, de nu mai știa nimeni dacă poate începe să astupe gropile din străzi sau nu. Anul ăsta a fost unul mediu, bugetul de stat fiind adoptat pe 3 ianuarie. Cum contabilii primăriilor au și ei nevoie de ceva timp să analizeze cifrele și să le pună cap la cap, iar legea impune și niște dezbateri publice pe marginea proiectului de buget local, primarii, șefii instituțiilor și societăților subordonate primăriilor, ca și publicul larg abia au aflat cam ce bani vor fi anul ăsta și la ce vor fi folosiți. Care este situația la Iași, dar și în alte orașe comparabile cu al nostru vom încerca să discutăm în continuare. Ca să nu vă ținem mult în suspans, vă vom devoala totuși de pe acum o scurtă concluzie, citând un alt banc. Pe scurt, vom avea un an mediu: va fi un an mai prost ca anul trecut, dar în mod cert mai bun ca cel viitor. Ce să-i faci, dacă viața în România e cum e? Trebuie să o iei puțin în glumă, ca să nu-ți iei câmpii.

A fost redus impozitul pe venit
Din principiu, dacă întrebi un primar de o investiție oarecare, el va răspunde reflex că nu are bani, chiar dacă leii dau pe dinafară din conturile Trezoreriei. Anul ăsta însă, ar putea avea un argument în plus. Într-adevăr, toate primăriile încep anul cu o scădere a veniturilor față de anul trecut sau cel puțin, a unei categorii importante a acestora. În cadrul „revoluției fiscale”, cum a fost botezată neoficial, Guvernul a decis printre altele să reducă impozitul pe venit plătit de salariați, de la 16% la 10%, pentru a compensa schimbarea modului de calcul a diverselor contribuții. Asta e de bine pentru toți angajații, dar a fost un pumn în stomac pentru primării și consilii județene. Aceasta, pentru că o bună parte din banii strânși din impozitul pe venit se întorceau de la buget la comunitățile locale. În 2017, de la București s-au întors 71,5% din sumele reprezentând colectări de impozit pe venit, banii mergând către primării, consilii județene și trezoreriile locale. Aceste cote defalcate reprezentau în general între 20 și 40% din bugetele locale, iar în cazul Bucureștiului, unde sunt cele mai mari lefuri din țară, chiar peste 50%. În municipiul Iași, impozitul pe venit a reprezentat în 2016 aproape 30% din buget. Mai exact, 28,7%, dacă vă pasionează cifrele. Scăderea cotei impozitului însemna și o reducere importantă a veniturilor primăriilor și consiliilor județene.

Vor fi mai puțini
Ca să nu mai fie discuții, Guvernul a decis ca anul ăsta, toți banii strânși din impozitul pe venit să se întoarcă acolo unde au fost produși. Un fel de „na, mă, luați toți banii, numai să nu vă mai aud cu scandal”. Am dat detaliile astea pentru că sigur veți auzi în discursul public spunându-se că Guvernul a lăsat primăriile fără bani. Nu le-a lăsat. Ce a luat cu o mână, a dat cu cealaltă. Nu chiar tot, ce-i drept. În cazul Iașului, vin cu 55,8 milioane de lei mai puțini. Așa că, anul ăsta va fi o bună ocazie pentru primari să arate cât de gospodari sunt și cum știu să drămuiască banii pe care îi au. Noi vă arătăm azi cum au de gând să-i gospodărească, analizând veniturile, inclusiv banii veniți de la Bruxelles și cheltuielile, mai ales alea pentru investiții. Dumneavoastră veți aprecia dacă o fac bine sau nu. Începem cu Iașul, că e orașul nostru.

Mai mult ca în 2017
La Iași, după o serie de dezbateri publice organizate la Primărie, bugetul a fost împachetat frumos, cifrele trecute în tabele și pregătite pentru consilierii locali vinerea trecută. Luni, după cum bine știți, a fost ședința Consiliului Local în care a fost dezbătut și votat acest buget, de marți încoace începând aplicarea lui. Pe scurt, bugetul local consolidat prevede în acest an venituri de 847,9 milioane de lei, față de doar 818,16 milioane de lei cât a fost anul trecut. Veniturile proprii ale Primăriei, adică banii plătiți de ieșeni în mod direct ar trebui să fie de 372,8 milioane de lei, fără a lua în calcul însă veniturile proprii ale societăților subordonate primăriei. Proiectele cu finanțare europeană trebuie să aducă în acest an la Iași 60,7 milioane de lei, de peste trei ori mai mult ca anul trecut. Grosul banilor europeni va merge spre a doua etapă a programului de reabilitare a rețelei de termoficare, deci așteptați-vă în continuare la străzi sparte.

Lista investițiilor
Că am ajuns cu discuția în acest punct, trebuie spus că investițiile prevăzute de Primărie în acest an se ridică la o valoare totală de 192 milioane de lei, la care se adaugă și investițiile făcute de societățile din subordine. În total, se va lucra în Iași de 213 milioane de lei. Aceasta este partea concretă a bugetului, cea pe care o vom putea vedea efectiv în oraș. Unde se vor duce acești bani? Păi, vreo 25 milioane de lei vor fi utilizați pentru continuarea sau începerea lucrărilor de asfaltare pe aproape 30 de străzi din tot orașul, inclusiv pe Splai Bahlui Mal Drept, lucrare ce ar trebui să fie finalizată. Încă 6 milioane de lei se vor cheltui pentru repararea trotuarelor, iar 14 milioane de lei vor lua drumul locurilor de joacă și spațiilor verzi. Pentru realibitarea pasarelei de la Gară s-au prevăzut 3,5 milioane de lei. Un număr de 36 de școli și licee vor beneficia de investiții în valoare totală de 12,9 milioane de lei, iar Spitalul de Recuperare și Spitalul „C.I. Parhon” vor primi în total 4,8 milioane de lei, pentru diverse lucrări. De aproape 900.000 de lei se vor face lucrări de reamenajare a esplanadei dintre Teatru și Mitropolie, de 720.000 de lei se va instala un drapel gigant pe un catarg gigant în parcul din fața BCR, iar câteva milioane bune se vor duce pe diverse studii și hârtii, inclusiv pentru viitoarea Sală Polivalentă, locuințele pentru tineri din Grădinari sau sistemul de camere video municipal. Pe ansamblu, cea mai mare investiție unitară la care se va lucra în acest an, în afara rețelei de termoficare, va fi consolidarea Palatului Braunstein. Pentru aceasta, se prevăd în acest an 10 milioane de lei, cam o treime din totalul necesar. În medie, pentru fiecare ieșean se vor cheltui 572,5 lei, ca lucrări publice.

Peste 1 miliard la Cluj
Această ultimă cifră reflectă în fond accentul pus în acest an pe dezvoltarea orașului. Din păcate, nu este chiar o cifră cu care să ne lăudăm, pentru că nu ne ajută în niciun fel să recuperăm decalajul față de alte orașe. Cluj-Napoca este exemplul clasic de comparație, pentru că este și cel mai apropiat Iașului ca populație, ca direcții de dezvoltare economică sau ca structură a mediului academic. Clujul va avea în acest an venituri de 828,1 milioane de lei, mai mic deci decât al Iașului. În schimb, și-a propus să cheltuiască 1,2 miliarde lei. Este un deficit enorm, care se va finanța din credite și din banii rămași de anul trecut, dar ardelenii merg la risc. Nu de alta, dar în 2017 au avut un buget de 1,35 miliarde lei și s-au obișnuit să lucreze cu bani serioși.

Domenii prioritare
În acest an, bugetul de investiții al Clujului se va ridica la 400 milioane de lei. Sunt 43 milioane de lei în minus față de anul trecut, dar și așa e o sumă respectabilă. În medie, fiecare clujean va beneficia de investiții de 1.238 de lei, mai mult decât dublu față de un ieșean. Vreo 10 milioane de lei se vor duce la Cluj pe reabilitarea de școli, licee și grădinițe, iar 8,4 milioane de lei sunt alocați pentru spitale. Creșele reprezintă un capitol separat, pentru care se vor cheltui 11,4 milioane de lei. Peste 100 milioane de lei reprezintă bugetul de investiții în servicii, locuințe și dezvoltare locală: construirea unui cimitir nou, extinderea sistemului de iluminat public cu leduri, mai ieftin decât cel clasic, izolarea termică a unor blocuri, amenajarea a 12 parcări publice și realizarea planurilor pentru alte 14 sau demararea lucrărilor la un patinoar public lângă Cluj Arena. Vreo 23 milioane de lei sunt alocați pentru lucrări de consolidare a versanților, că și Clujul e așezat tot pe dealuri.

Autobuze electrice
Marele beneficiar al investițiilor va fi însă capitolul transporturi, căruia la Cluj i se alocă în acest an 184 milioane de lei. Cam 50 milioane de lei reprezintă investiții în străzi, iar vreo 35 milioane de lei, în poduri și pasarele. Încă 5 milioane de lei se vor cheltui pentru dezvoltarea sistemului de management al traficului, iar de 32 milioane de lei se vor cumpăra autobuze electrice. La mărunțișuri intră amenajarea de stații de încărcare pentru aceste autobuze, modernizarea depoului de tramvaie, introducerea de benzi dedicate transportului în comun pe unele bulevarde sau studiile pentru viitorul metrou.

În infrastructură
La Oradea, primarul Ilie Bolojan a anunțat că a tăiat jumătate din ce au cerut toți directorii din Primărie, că nu are bani. Totuși, bugetul de cheltuieli al orașului ardelean se va ridica la 985 milioane de lei, din care 204 milioane de lei sunt destinați dezvoltării. În general, orădenii merg pe continuarea lucrărilor deja începute: construirea Podului Centenarului, reabilitarea fațadelor clădirilor din centrul istoric sau construirea a două pasaje subterane de-a lungul șoselei de centură. Numai pentru această ultimă investiție sunt alocate 35 milioane de lei.

Și Timișoara vrea metrou
Și primarul Timișoarei țipă că nu are bani nici de pâine, dar de undeva tot se găsesc 135 milioane de lei numai pentru lucrări de infrastructură: trei pasaje, două poduri peste Bega, reabilitarea liniilor de tramvai, lățirea unor străzi sau modernizarea altora cu piatră cubică. Din restul banilor, până la 274 milioane de lei cât reprezintă bugetul de investiții, la Timișoara se vor cumpăra tramvaie, se vor începe lucrările la două fântâni ornamentale cu lumini și muzică sau se vor face proiectele sălii polivalente sau metroului. Da, și Timișoara vrea metrou, nu doar Cluj-Napoca.

Domeniul schiabil
La Brașov, sume importante sunt alocate pentru străzi, unde vor ajunge 38,7 milioane de lei, dar și pentru amenajarea și extinderea celor două zone pietonale ale municipiului sau extinderea sistemului de iluminat public. Se mai dau bani pentru extinderea domeniului schiabil din Poiana Brașov, iar o bună parte din alocarea de 42,2 milioane de lei către cultură se va cheltui pentru reabilitarea cinematografelor. Pe lângă astea, fac și ei planuri pentru o sală polivalentă, în cadrul unui complex multifuncțional.


Oraș               Cheltuieli                  din care investiții
Iași                     847                                         213
Cluj-Napoca     1.193                                        399
Oradea              985                                          204
Timișoara         887                                           274
Constanța        758                                           127
Brașov             740                                           342

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *