Clase de IT la liceu, o gură de oxigen pentru industrie

Reflector

La 1859, Iașul nostru era capitală a Moldovei, iar toate drumurile principatului ajungeau aici. Dintotdeauna, țările române au fost state centralizate, în care toată puterea, atât cea politică și militară, cât și cea economică, se concentrau în capitală. Tocmai de asta, la momentul unirii cu Muntenia, nu puțini au fost aceia care au spus că Iașul își riscă propria existență renunțând la statutul de capitală. Așa s-a și întâmplat, economia Iașului, mult mai puternică decât cea a Bucureștiului la început, prăbușindu-se în doar câțiva ani. Așa că am început să ne mândrim cu titlul onorific de „capitală culturală”, adică de centru intelectual al țării. Era o modalitate de a ne gâdila orgoliul, dar și o cale pe care ne-am ales-o pentru supraviețuire și dezvoltare. Până acum, creierul a rămas singura resursă pe care Iașul o poate pune efectiv la bătaie. Tehnologia informației, educația și sănătatea reprezintă azi principalele atu-uri ale Iașului. La tot pasul auzi de IT-iștii ieșeni, de universități și de faptul că 40% dintre pacienții spitalelor ieșene sunt veniți din restul Moldovei. E bine, nu? Cum putem valorifica mai clar toate aceste lucruri pentru a profita și a dezvolta și mai mult orașul?

Așteptăm dirijorul
Ei, nu chiar, cel puțin dacă asemuim aceste atu-uri cu trei boi înjugați împreună. Caii, dacă-i pui la căruță, merg tot înainte, că au ochelari și nu văd decât înainte. Boii însă, unul merge înainte, altul trage hăis, altul cea, după cum îi e felul fiecăruia. Își fac treaba, nimic de zis, dar dacă nu stă cineva cu gârbaciul în spate, să-i dirijeze, eficiența e minimă. Poate nu e comparația cea mai academică și ar fi trebuit să dăm ca exemplu membrii unei orchestre simfonice, dar înțelegeți ideea. Or, tocmai omul cu gârbaciul sau dirijorul lipsește în ecuația domeniilor în care excelează Iașul. Iar oriunde în lume, rolul de dirijor este jucat de autoritatea publică. Deci, ce s-ar putea face pentru a sprijini aceste domenii de vârf, astfel încât să dea randament maxim?

Nu e timp de pierdut
Sectorul IT este unul care în general preferă să fie lăsat în pace. Pe de altă parte, este și un sector extrem de volatil, care-și poate muta sediul cu ușurință dacă în altă parte i-ar fi mai bine. Titanii domeniului nu au nevoie de ajutor. Autoritățile publice pot însă susține fără mare bătaie de cap firmele nou-înființate sau IMM-urile din domeniu. Ușurarea accesului la fondurile europene destinate firmelor este o primă pedală pe care se poate apăsa. Majoritatea firmelor care încearcă să prindă bani de la Bruxelles se plâng nu de întârzierile de la nivelul Comisiei Europene, ci de îmbâcseala procedurilor și documentațiilor solicitate de ai noștri. Or, în IT nu există timp de pierdut, ca în alte domenii.

Informatizarea instituțiilor publice
Firmele mici din domeniul IT pot fi susținute în dezvoltare prin acordarea de contracte publice. Firmele puternice nu se vor coborî până la a se arunca la o licitație pentru, de exemplu, un sistem online de plată a taxelor locale sau pentru softul necesar unui sistem GPS instalat pe autobuze. E suficient ca Primăria să-i convoace pe IT-iști și să-i întrebe ce ar informatiza și unde. S-ar asigura pâinea pe ani de zile pentru zeci de firme. Nu în ultimă instanță, IT-iștii pot fi cooptați să predea cursuri la facultățile de profil. E drept, pentru aceasta ar mai trebui și schimbate unele legi. Știați că dacă ar veni la Iași, Bill Gates n-ar putea să povestească studenților cum a ajuns multi-miliardar? Exact. Ce să-i faci, dacă n-are doctoratul…

Facilități pentru medici
Sectorul sanitar se bucură, teoretic de atenția statului, în ultimul timp, de când criza medicilor se simte tot mai acut. Între spitalele din țară se dă o adevărată bătălie pentru puținii specialiști rămași. Iar în acest domeniu, intervenția autorităților locale poate fi decisivă. Primul lucru pe care îl vrea un proaspăt absolvent de facultate e să aibă unde locui. Construirea câtorva blocuri destinate rezidenților și tinerilor specialiști i-ar lega de Iași pe termen lung. Acordarea de abonamente de transport public gratuite sau la jumătate de preț, ca pentru studenți, nu ar costa prea mult pentru a arăta tinerilor medici că te gândești la ei. În alte țări, se practică scutirea de taxe locale pentru unitățile medicale care fac cercetare științifică sau li se acordă granturi din partea primăriei locale. Tot municipalitatea poate sprijini și organizarea de conferințe și întâlniri între reprezentanții spitalelor și cei ai furnizorilor de produse și servicii medicale sau poate achita taxele de participare ale tinerilor medici la congresele obligatorii. E suficient să semneze că rămân la Iași un număr de ani.

Clase de IT la liceu
Educația este domeniul în care ne lăudăm cel mai mult cu rezultatele și facem cel mai puțin pentru a le obține. IT-ul, Delphi, Lear sau Continental urlă după forță de muncă tânără și calificată, iar învățământul este departe de a o putea asigura. Corelarea dintre cifrele de școlarizare și piața muncii este făcută după ureche, atunci când totuși se face. Or, legea permite formarea de clase la liceele tehnologice în calificările cerute. Nimic nu împiedică înființarea de clase de IT-iști sau creșterea numărului de clase de profil sanitar. Sprijinirea de către Primărie a construirii unui campus universitar ar atinge un scop dublu. Pe de o parte ar atrage absolvenții de liceu spre învățământul superior ieșean, iar pe de alta, ar degreva universitățile de o parte a cheltuielilor. Asta le-ar permite, de exemplu, să-și dirijeze banii spre dotarea cu aparatură modernă a laboratoarelor. Deși, dacă ne gândim la cât de bine știu autoritățile noastre să se implice în problemele comunității, parcă am ajunge la vorba lui Ronald Reagan. „Cuvintele de care orice investitor se teme cel mai mult sunt: «Salut! Eu sunt statul și am venit să te ajut»”.

  • 15.000 de IT-iști are în acest moment Iașul. Prognozele vorbesc că numărul acestora se va dubla până în 2020
  • 50.000 de studenți învață în cele cinci universități de stat: Cuza, Arte, Medicina, Politehnica și Agronomia
  • 40% dintre pacienții spitalelor ieșene sunt veniți din restul Moldovei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *