Câți locuitori are Iașul, 290.422 sau 368.818?

Metropolis

În ultima vreme, a început din nou să se vorbească despre efectuarea unui recensământ. Spun gurile rele că el ar putea avea loc chiar la anul. Asta, deși în principiu recensămintele se fac o dată la zece ani. Primul recensământ de după 1990 a avut loc în 1992, urmatorul în 2002, iar al treilea, în 2011, acum abia 6 ani. Doar că, se știe, numărătoarea populației a fost făcută pe vremea lui Boc… cu picioarele, ca să vorbim civilizat. La data respectivă, ziarele au scris de și-au terminat cerneala fie despre catastrofa demografică în care se află România, fie despre faptul că zone întregi, sate sau cartiere, au rămas nerecenzate, așa că datele rezultate erau oricum, numai credibile, nu. Conform recensământului din 2011, municipiul Iași avea o populație de 290.422 de locuitori, cu aproape 30.000 mai puțini decât în 2002. Dacă întrebi pe un angajat al Direcției Județene de Statistică, îl pufnește râsul la cifra asta. Oficial, Iașul are acum 368.818 locuitori. Sau vreo 400.000. Sau 320-325.000. Bun, deci, totuși, câți suntem?

De maximă importanță
Calculul exact al populației unui oraș este esențial pentru acesta. În funcție de populație, se stabilește leafa primarului, dar tot în funcție de aceasta se fac o bună parte din alocările bugetare „de la centru”. Dacă o firmă, să zicem Brifcor SA vrea să-și deschidă aici o fabrică de sucuri, vrea să știe câți potențiali clienți va avea. La fel, o companie aeriană care se gândește să deschidă o nouă rută. Și tot așa. De aia ne și enervează eterna dezbatere cu privire la populația orașului și cifrele care sunt aruncate de-a valma de cine și când are chef. Așa că, hai să ne lămurim.

Câteva precizări
În statistică se folosesc, cu referire la populație, doi termeni, fiecare însemnând cam același lucru, dar totuși altceva. Pe de o parte este „populația după domiciliu”, indicator care îi cuprinde pe toți cei care au buletin de Cocârlatele, cetățeni români, străini sau apatrizi. Al doilea este „populația rezidentă”, compusă din cetățenii care își au reședința obișnuită în Cocârlatele. Iar „rezidența obișnuită” înseamnă locul în care individul respectiv își petrece în mod obișnuit perioada zilnică de odihnă. Adică locul unde doarme, care nu este neapărat același cu adresa din buletin. Poate dormi și la amantă, nu? Diferența dintre populația după domiciliu și cea rezidentă poate fi enormă. După primul criteriu, comuna Moșna de exemplu, are 8.000 de locuitori, din care 3.702 au domiciliul în apartamentul de 40 mp ai unui polițist, iar alți 2.500 locuiesc în alte 2-3 case din comună. De fapt, e vorba de basarabeni care și-au făcut buletin de Moșna, pentru că obținerea cetățeniei române este condiționată de domiciliul stabil în țară. Populația rezidentă din Moșna este de fapt de 1.800 de oameni, iar dacă îi lași primarului Georgel Popa timpul necesar, ți-i scrie pe toți, după nume, cu tot cu rubedeniile din alte sate și cu numărul de găini din ogradă.

Diferențe
Eh, cam așa stă treaba și în ceea ce privește populația Iașului. După domiciliu, județul nostru are 921.000 de locuitori. Rezidenți sunt însă doar 788.500. Diferența dintre cele două cifre este de aproape 17%, ceea ce este enorm. Aceeași situație se înregistrează și la nivelul municipiului. Cifra de 290.400 de ieșeni recenzați oficial în 2011 este reprezentată din cei care au fost efectiv găsiți acasă, în condițiile în care mulți erau plecați în vacanță sau la muncă în străinătate. Cifra de aproape 369.000 de ieșeni domiciliați în municipiu la începutul acestui an constă din rezidenții propriu-ziși, cei plecați din localitate, dar cu buletin de Iași încă valabil și studenți. Nu toți, ci în general doar cei străini. De ce doar aceștia? Pentru că, pentru străinii care stau în România pe termen lung este obligatoriu să aibă un domiciliu stabil. Poliția trebuie să știe unde să-i găsească, abonamentul la cablu și internet nu se poate face decât cu buletin și tot așa.

3.000 de studenți străini
Ni s-a întâmplat, nu o dată, să găsim în cutia noastră poștală vreo scrisoare oficială venită pe numele vreunui Abu Hassan care a fost chiriaș înaintea noastră și care s-a întors între timp la cămilele lui. În Iași stau aproape 3.000 de studenți străini, majoritatea fiind înscriși la UMF. Pentru studenții români, legea e mai puțin strictă. Ei se adună la populația efectivă a Iașului, ca și cei mutați recent în Iași din comunele din jur, dar care nu au încă domiciliu legal aici, dar nu apar în scriptele Iașului. Colegul dumneavoastră are în continuare buletin de Fălticeni.

Al treilea pe țară
Bun, dar câți dintre cei 369.000 de ieșeni „oficiali” se plimbă efectiv sâmbătă seara pe pietonal? Aici apare cea de-a treia cifră pe care am menționat-o la început, de vreo 320-325.000 de ieșeni. La ultimul recensământ făcut ca lumea, cel din 2002, municipiul Iași avea o populație de 320.888 de locuitori. De când se țin statistici, Iașul a avut constant un spor natural pozitiv. În ultimii ani, el a fost de 500, maxim 1.000 de oameni anual, dar a existat. Excepție face anul trecut, când sporul a fost negativ, numărul deceselor depășindu-l cu 123 pe cel al nașterilor. Luând în calcul sporul natural „obișnuit”, numărul ieșenilor, din Copou până în Bucium și din Doi Băieți în capăt Dacia, e de 325.000. Locul trei pe țară, după București și Cluj-Napoca.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *