Adevărata competiție pe care trebuie s-o câștigăm: Iași, capitala IT a României

Reflector

Anul trecut, prin primăvară, celebra revistă economică Forbes publica un top al celor mai profitabile industrii din lume. Pe primele locuri se situau, de departe, serviciile de contabilitate, extracția de petrol, leasingul de utilaje și avocatura, cu marje ale profitului de peste 15%. Partea proastă la astfel de afaceri este însă faptul că, cel puțin atunci când vine vorba de industria extractivă sau prelucrătoare, este nevoie de investiții inițiale mari, iar contabilitatea și avocatura nu sunt la îndemâna oricui, având și o piață destul de limitată geografic. Dacă vorbim însă de afaceri cu un necesar redus al investiției inițiale, IT-ul este de departe cel mai la îndemână domeniu. Piața este globală, iar ca să demarezi afacerea îți trebuie doar un calculator, o conexiune de internet și o idee. Iar dacă au făcut ceva deștept guvernele care s-au succedat la conducerea României, a fost să asigure țării una dintre cele mai performante infrastructuri de comunicații din lume. Poate și de asta, în programul „Start-up nation”, cele mai bine punctate cereri de finanțare vor fi cele care propun dezvoltarea unor afaceri în domeniul producției sau IT-ului. Primele, pentru că e nevoie de bani pentru a le porni, cele din urmă, pentru că pot fi pornite ușor. În IT, în 2-3 luni treci pe profit, iar cei 200.000 de lei guvernamentali sunt suficienți pentru a porni afacerea. Iar Iașul e un teren fertil. Specialiștii zic că luptă chiar pentru titlul de „Capitala IT a României”.

Acum 10 ani
Dacă am fi discutat acum zece ani, terminam textul imediat după introducere. Scriam o frază de genul „Bucureștiul e fruncea, restul lumii face tușa” și încheiam. Înainte să bufnească criza, în 2008, Bucureștiul singur producea două treimi din PIB-ul țării. Tot restul României, însuma cealaltă treime. Situația era aberantă, iar criza a avut rolul de a îndrepta lucrurile. Confruntate cu o concurență din ce în ce mai acerbă în Capitală, cu chirii exorbitante la spațiile de birouri și, în general, cu costuri din ce în ce mai mari, companiile au început să se reorienteze și să migreze spre provincie. București mai reprezintă acum doar o treime din economia națională, iar procentul continuă să scadă.

Au plecat spre Cluj
Cel mai ușor au migrat tocmai afacerile din domeniul IT, de care vorbim acum. Iar Clujul a fost orașul care le-a primit cu brațele deschise. Pe când ieșenii încă își lingeau rănile provocate de criză, prin 2012, președintele Consiliului Județean Cluj de atunci, Horia Uioreanu, anunța obiectivul strategic al ardelenilor, acela de a deveni capitala IT-ului românesc. Primul pas a fost fondarea unui cluster IT. Ca lucrurile să fie clare, la prima întâlnire a Consiliului Strategic al Cluj IT Innovation Cluster au participat ministrul Economiei, ministrul Mediului de Afaceri și ministrul Dezvoltării Regionale, care au dat din cap de sus în jos la orice au spus clujenii. Iașului urma să-i fie rezervat rolul de capitală a medicamentelor, Timișoarei, cel de capitală automotive, Brașovului, cel de capitală a aviației și tot așa.

S-au pus pe treabă
Parțial, proiectul clujean chiar a fost aplicat. Clujenii și-au lăsat baltă ambițiile în domeniul farmaceuticii, Antibiotice SA devenind liderul necontestat al pieței interne a medicamentelor. În schimb, ardelenii au insistat pe sectorul IT. Și-au pus universitățile la treabă să pregătească specialiști, administrația publică a băgat bani grei în informatizare, stimulând astfel producătorii locali de soft, s-au organizat târguri de profil și s-au căutat investitori. Rezultatul? Clujul este la ora actuală foarte bine dezvoltat în IT, fie că ne place, fie că nu. În domeniu lucrează 15.000 de clujeni, într-un oraș comparabil ca dimensiuni cu Iașul. Cifra de afaceri a companiilor din Cluj a crescut din 2008 în 2016 cu 77% îndeosebi pe seama firmelor din domeniul IT.

Suntem pe II
Pe scurt, piața IT din România arată cam în felul următor. Avem aproximativ 14.000 de firme în domeniu, din care cam jumătate sunt în București și Cluj-Napoca. Cele 14.000 de firme grupează cam 80.000 de angajați. Pe lângă acestea, mai sunt vreo 20.000 de oameni care lucrează în domeniu ca persoane fizice autorizate, deci un total de aproximativ 100.000 de programatori. Aproape 40.000 lucrează în București, 15.000 la Cluj, 10.000 în Iași, încă vreo 8.000 în Timișoara, iar restul, prin Dolj, Bihor, Constanța și Gorj, care sunt județele cu creșterea cea mai rapidă în ultimii trei ani. Bucureștiul realizează cam 60% din veniturile aduse de industria IT, urmat fiind de Cluj, cu 11%, Iași, cu 9% și restul lumii. În 2010, la Iași funcționau doar 436 de firme de profil, cu aproape 2.000 de angajați. Acum, sunt vreo 2.000.

Situația actuală
Bucureștiul a ajuns cam la capacitatea maximă în domeniu, iar Iașul este considerat de specialiști ca fiind orașul cu cele mai bune perspective. Clujul și-a epuizat potențialul de creștere explozivă, dezvoltarea domeniului IT în Ardeal fiind de așteptat să continue, dar într-un ritm mai calm. La Iași, modernizarea aeroportului și creșterea numărului de curse externe a permis legarea orașului de vestul Europei și aducerea de investitori îndeosebi în domeniul outsourcing. Până acum, conducerea aeroportului și companiile care operează la Iași au urmărit cu atenție propunerile mediului de afaceri, IT-ul fiind primul interesat de noi destinații. Câți ieșeni credeți că abia așteaptă să zboare spre Glasgow pentru a vizita ca turiști vreun castel scoțian bântuit de fantome? Cursa va fi lansată însă în această vară, dar nu pentru turiști, ci pentru mediul de afaceri.

Deficit de profesori
Anual, creșterea cifrei de afaceri în domeniul IT este de vreo 20%, fiind domeniul cu cel mai rapid avans din toată economia. Loc mai este. Se estimează că în următorii trei ani va mai fi nevoie de cel puțin 80.000 de programatori, în condițiile în care instituțiile de învățământ pot furniza cel mult 25.000 de specialiști în software. Iașul abia dacă scoate 800 de specialiști anual. Iar 25.000 de softiști la nivel național este o cifră optimistă, dacă luăm în calcul faptul că universitățile se confruntă cu o criză acută de profesori de informatică. În mediul privat, un specialist IT câștigă dublu față de un cadru didactic, așa că dacă ești suficient de bun pentru a-i învăța pe alții, ar însemna să fii tâmpit să rămâi profesor la stat. La Cluj, deficitul de cadre didactice în domeniu este cam de 40%, iar la Iași, de vreo 25%, ca să vă faceți o idee. Iar deficitul continuă să se adâncească. De altfel, un amic de-al nostru și-a luat recent rămas bun de la studenții săi, după 15 ani de catedră. S-a dus în privat, firește.

Felie din PIB
Domeniul IT este, de departe, cel mai dinamic sector din economia națională. Dacă în 2012, el avea o pondere de doar 0,6% din PIB, anul trecut a ajuns la 5,6%. Spectaculos, într-adevăr, dar foarte puțin față de potențial. În Ungaria, domeniul IT reprezintă 5,93% din PIB, iar în Marea Britanie – 5,55%, în condițiile în care aceste țări nu au nici infrastructura noastră și nici potențialul de creștere. Se estimează că în următorii 5 ani, domeniul IT ar putea ajunge la 10% din PIB-ul României. Și tocmai de asta nu prea reușim să ne dăm seama de ce măsurile luate până acum de autorități sunt atât de timide. Am dat exemplul programului „Start-up nation”, dar din păcate e singurul pe care îl putem menționa.

Mai mulți studenți
Până la construirea de autostrăzi de miliarde de euro, statul ar putea băga pur și simplu câteva sute de milioane în dezvoltarea sectorului IT. De exemplu, ar putea mări sumele alocate guvernării electronice, precum obținerea de acte online, plata impozitelor, cadastrul sau informatizarea sectorului sanitar. A existat o inițiativă pozitivă, cea de eliminare a impozitului pe venit plătit de angajații din IT. Ar putea exista însă și una similară, în ce-i privește pe profesorii de informatică, pentru a opri hemoragia de specialiști din mediul universitar în cel privat. Nu-i poți pregăti pe cei 80.000 de specialiști necesari, dacă nu ai profesori pentru ei. Se poate, printr-o simplă semnătură pe un ordin de ministru, mări cifra de școlarizare alocată universităților care pregătești IT-iști.

Spații de birouri
Până atunci, tot mediul privat ieșean este cel care se agită. Firmele de profil își recrutează viitorii angajați încă de pe băncile facultăților, ca nu cumva aceștia să fie înhățați de altcineva. Tot firmele private sunt cele care construiesc noi spații de birouri pentru viitoarele afaceri. Dacă acum 10 ani, clădirile de birouri din Iași zăceau mai mult goale, acum sunt peste 100 nou construite și încă pe atâtea în proiect. Din lipsa terenului construibil în zona centrală, la modă a ajuns acum recompartimentarea sau chiar refuncționalizarea unor clădiri deja existente. Și se lucrează în draci pe direcția asta. La ora actuală, în Iași există 235.000 mp de birouri. Anul trecut pe vremea asta, erau 160.000 mp, ca să vă faceți o idee. Suntem pe locul doi în țară, după eternul Cluj-Napoca. Aici sunt peste 250.000 mp de birouri, iar până la sfârșitul anului ar urma să fie 300.000 mp.

Demers inedit
Am depășit însă Timișoara, bănățenii dispunând acum de doar 180.000 mp de birouri. O inițiativă lăudabilă în acest domeniu este cea a PIN Magazine, care a realizat o hartă a clădirilor moderne de birouri din Iași, ca și a sălilor de conferințe, a hub-urilor start-up, a agențiilor de turism dedicate corporatiștilor, a parcurilor logistice, a stațiilor de încărcare pentru autovehiculele electrice, a magazinelor mari și a tot ce poate fi relevant pentru un IT-ist care nu are timp de pierdut cu întrebatul la colțul străzii. Iașul este singurul oraș de provincie din România care dispune acum de un astfel de produs cartografic. Ceea ce chiar nu e rău, pentru că avem de recuperat pentru a ajunge din urmă Clujul. Trenul nu e pierdut, dar parcă n-ar strica și o inițiativă a autorităților locale pe această direcție, după modelul aplicat de ardeleni încă de acum cinci ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.