Proiectele Iașului pe fonduri europene: tare puține și cu destule întârzieri

Metropolis

Acum vreo 10 ani, pe când abia intraserăm în Uniunea Europeană, peste orașul nostru a început să se reverse un adevărat fluviu de bani. Declarat „pol de creștere”, orașul urma, prin proiectele finanțate cu bani europeni, să genereze bunăstare la nivelul întregii regiuni. Pentru asta, i s-au rezervat 111 milioane de euro pe care îi putea cheltui cum voia, pe unele direcții prestabilite. Iașul s-a umplut de șantiere, întrucât municipalitatea a decretat ca prioritară refacerea infrastructurii rutiere și de transport local, ca și a celei de termoficare. Nu știm cât a beneficiat Vasluiul sau Piatra Neamț de pe urma investițiilor din Iași, dar asta este altă discuție. Ce s-a putut vedea cu ochiul liber a fost că în următorul exercițiu bugetar european, început în 2014, numărul șantierelor a scăzut semnificativ. Au fost stabilite alte priorități, iar banii disponibili fără concurență, prin așa numitul „apel necompetitiv”, s-au redus și ei. Ce proiecte a făcut în ultimii ani Primăria, care se află în derulare și ce s-ar mai putea face? Asta vom vedea împreună astăzi.

Patru ani irosiți
Pentru perioada 2014-2020, municipalitatea ieșeană a inițiat 20 de proiecte, în valoare totală de vreo 620 milioane de lei. Vreo patru ani au trecut fără să se vadă mare lucru, timpul fiind consumat cu pregătirea hârtiilor necesare, scrierea propriu-zisă a proiectelor, studiile de fezabilitate și alte proceduri de acest tip. Prea mult timp, am zice noi, dar birocrația europeană e mic copil față de cât putem noi complica lucrurile. N-am învățat practic nimic din experiența anilor 2007-2013; lucrările propriu-zise au început la fel de târziu.

Magistrale de termoficare
De fapt, ceva tot s-a învățat: riscul. Pentru unul dintre cele mai importante proiecte, cel al etapei a II-a de reabilitare a sistemului de termoficare, Primăria a decis să riște. A lansat licitația de lucrări înainte de a fi semnat contractul de finanțare, adică înainte de a fi sigură că UE va deconta banii. I-a ieșit: contractul de finanțare a fost semnat în octombrie 2017, dată la care lucrările se aflau deja în desfășurare. Nu s-au încheiat încă, dar sunt pe drumul cel bun. Contra unei sume totale de 86,7 milioane de lei, se schimbă 26 km de magistrale și 50 km de rețele termice secundare.

Încă doi ani de lucrări
De fapt, primul contract semnat pe actualul exercițiu bugetar european fusese cel de reabilitare a mănăstirii Frumoasa, proiect căruia i s-au destinat 21 milioane de lei. Suma este relativ mare, dar în afara bisericii propriu-zise se lucrează și la Palatul de pe ziduri, Palatul pentru femei, turnul-clopotniță și zidul de incintă. În principiu, lucrările ar trebuie finalizate până în august 2021. Asta, dacă nu vor apărea întârzieri, care sunt regula la noi.

Cu destinație culturală
Alte trei clădiri de patrimoniu vor căpăta o nouă față tot pe banii Europei. Vechea Baie Turcească, una dintre cele mai frumoase clădiri din Iași, va fi transformată într-un centru internațional de artă contemporană, contra sumei de 21,8 milioane de lei. În Palatul Braunstein (foto sus), unde lucrările costă 19 milioane de lei, vor fi amenajate galerii de artă, centre culturale internaționale, săli de lectură și multimedia, dar și un punct de belvedere dotat cu telescop, la mansardă, sub cupolă. Finanțarea reabilitării Palatului Braunstein a atârnat de un fir de păr, în primă instanță Agenția de Dezvoltare Regională respingând proiectul, pe considerente tehnice. A urmat un proces câștigat de Primărie, iar acum lucrările sunt în plină desfășurare. Cu greu a fost obținută și finanțarea pentru reabilitarea Muzeului de Istorie Naturală, aflat inițial doar pe lista de rezervă. Era totuși pe prima poziție a acestei liste, așa că până la urmă, din banii rămași de la alte proiecte s-au găsit 13,3 milioane de lei și pentru restaurarea sa. Și aici se lucrează, iar anul viitor ar putea fi tăiată panglica. Asta nu înseamnă că vă veți putea duce copiii să vadă exponatele muzeului. Vorbim doar de reabilitarea clădirii. Repunerea în funcțiune a muzeului este mai complicată, fiind necesară refacerea, îmbunătățirea și completarea colecției de exponate, ceea ce ar mai putea dura vreo doi ani.

Mai mărunte
La capitolul succese ar putea fi trecută și deschiderea a două noi grădinițe, una în Dacia, iar a doua în Bucium. În total, vor fi disponibile 460 de noi locuri. Proiectele de amenajare a celor două grădinițe cumulează 13,8 milioane de lei. Deocamdată, abia au fost aprobate în Consiliul Local studiile de fezabilitate, așa că nu vă bucurați prea devreme. Grădinițele vor fi deschise abia peste trei ani. Din capitolul „Copii și altele” mai fac parte două proiecte cu finanțarea asigurată, respectiv reabilitarea a șase spații verzi totalizând 4 ha, modernizarea campusului școlar de la Colegiul Tehnic „Gh. Asachi” și dotarea atelierelor de la Liceul de Mecatronică. În total, cam 34 milioane de lei. Banii europeni vor mai finanța și un proiect al Asociației „Salvați Copiii” și unul destinat sprijinirii celor care se întorc din Diaspora cu gândul să deschidă o afacere. Sunt alți 12 milioane de lei, la care municipalitatea este partener. Aprobată este și investiția de 21,8 milioane de lei în reabilitarea sistemului de iluminat public.

De curând, au început lucrările de modernizare a șinei pe bdul Țuțora, tronsonul Podu Roș – Țesătura

Restanțe la transportul public
Mai puțin încurajatoare este situația în cazul investițiilor în sistemul de transport public, care a rămas o prioritate pentru Primăria ieșeană. În cazul acestora, e un fel de una caldă, alta rece. Au trecut de toate etapele birocratice, ajungând la faza lucrărilor propriu-zise, proiectele de reabilitare a trei tronsoane de căi de rulare a tramvaielor. Contra sumei de 44 milioane de lei fără TVA, vor fi refăcute tronsoanele Cinci Drumuri – strada Pădurii – strada Nicoriță, Piața Podu Roș – intersecție bulevard Primăverii, respectiv bulevard Virgil Săhleanu – intersecție bulevard Metalurgiei – rond Țuțora. În total, e vorba de 5,72 km de linii de tramvai, inclusiv reabilitarea peroanelor, amenajarea de piste de bicicliști, refacerea spațiilor verzi și trotuarelor din zonă. Cele trei proiecte includ și achiziționarea a 10 tramvaie, pentru care s-au alocat 142,7 milioane de lei. Aici, lucrurile sunt mai complicate. Licitația s-a organizat, s-a amânat, s-a reluat și tot așa. Ultima oară, era încă în derulare, existând totuși firme interesate de contract. Achiziționarea altor mijloace de transport, respectiv 16 tramvaie și 44 de autobuze electrice face obiectul unor licitații organizate de Ministerul Dezvoltării, dar acesta este deja alt subiect.

Recuperăm întârzierea
A fost implementat cu succes, ca să folosim terminologia oficială, sistemul de e-ticketing, în valoare de 12,6 milioane de lei. E vorba de noile aparate de compostare a biletelor și de sistemul de cumpărare electronică a acestora din mijloacele de transport. De sistemul acesta se vorbește însă de vreo 10 ani, iar alte orașe din țară l-au pus în funcțiune de mult. Noi doar recuperăm întârzierea.

Cu semnul întrebării
„Pe țeavă” mai este și proiectul unui sistem de bike-sharing în oraș. Concret, se vor cumpăra 850 de biciclete pe care le poți lua dintr-un loc și lăsa într-altul, după ce ți-ai făcut treaba cu ele. La pachet, se vor amenaja 62 de stații de îmbarcare, 10 stații de depanare și 35 de parcări pentru biciclete, în valoare totală de 22,1 milioane de lei. Noi avem unele dubii în privința succesului pe termen lung al proiectului. Cumpărarea de biciclete nu reprezintă o problemă. Doar că cine vrea să umble cu bicicleta deja și-a cumpărat singur una, pentru că nu sunt excesiv de scumpe. În București a fost lansat recent un sistem de trotinete-sharing, ca să zicem așa. Același lucru ca la noi, dar cu trotinete electrice, mai comode pentru utilizatori. Rezultatele sunt jalnice. Nu din cauza autorităților locale, ci a cetățenilor care par să găsească o adevărată plăcere în distrugerea mijloacelor de transport, dar asta contează mai puțin. S-au cheltuit bani frumoși, fără un efect vizibil în scăderea traficului auto și reducerea poluării.

Tătărași – Dancu, pe linie moartă
Problematică este și realizarea unui proiect despre care se vorbește de peste un deceniu. În exercițiul bugetar trecut, n-a mai fost loc la finanțare și pentru șina de tramvai Tătărași – Dancu. Proiectul a fost amânat pentru perioada 2014-2020. Localnicii au înghițit în sec, plângându-se în continuare de starea drumului care leagă Holboca de Iași. Dar știți cum fac autoritățile noastre: dacă au un proiect de refacere a unei străzi, nu se mai cheltuiește nici măcar un leu pentru repararea acesteia, în așteptarea banilor europeni. Bani care se lasă însă așteptați și cel mai probabil nu vor mai veni niciodată. Proiectul a ajuns din nou pe lista de rezervă. Fondurile alocate au fost acoperite cu alte solicitări, așa că… ghinion. Primăria ieșeană a anunțat cu jumătate de gură, dar nu și oficial, că nu prea mai sunt bani europeni, dar că se dă peste cap să găsească alte soluții. Deocamdată însă, nu s-a auzit nimic despre cum ar arăta aceste soluții. Un credit extern este puțin probabil, pentru că municipalitatea noastră este deja îndatorată serios. Și atunci?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *