Pe șantierele de infrastructură din oraș și din județ: cu toată forța, înainte!

De când cu epidemia și mai ales, de când sute de mii de români sunt consemnați la domiciliu, internetul s-a umplut cu glume de sezon. Românul e obișnuit să facă haz de necaz cu orice prilej, iar o molimă ca asta e momentul ideal pentru glumeți. Mai ieri am văzut circulând un mesaj de genul „Mă tot gândesc / Că ne țin în case ca să ne facă o surpriză / Și peste 2 luni o să ieșim toți / Și o să fie autostrăzi și păduri și parcuri pline cu floricele / Toate clădirile renovate / Gaze și canalizare prin toate satele / Și cineva o să strige «Surprizăăăă!» / Ca în emisiunea aia cu renovări «While you were out» / Asta e «While you were in»”. Glumă, glumă, dar vorba unui scriitor, „umorul e o treabă serioasă”. De ce nu s-ar întâmpla chiar așa?

Un alt fel de criză
În orice criză, oricât de gravă ar fi, rămân domenii care continuă să funcționeze. La criza din 2009, construcțiile au fost domeniul care s-a prăbușit primul, trăgând după el pe toate celelalte. Băncile însă, au prosperat. La fel, sectorul produselor de lux, de la bijuterii la parfumuri și haine de firmă. Pe de o parte, în criză oamenii cumpără aur ca rezervă, iar pe de altă parte, bogații rămân bogați și se sparg în figuri mai dihai, numai ca să arate că ei nu au probleme. În criza actuală, se blochează sector după sector, dar nu e afectat sectorul comerțului cu amănuntul, prosperă firmele de livrări la domiciliu și, cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, domeniul construcțiilor. Ați remarcat probabil că niciun șantier al vreunui bloc nou nu și-a încetat activitatea. Dimpotrivă. De fapt, acum e bătaia peștelui, cum spune românul.

Se poate în construcții
Munca în aer liber este unul dintre puținele lucruri care nu a fost interzis de Guvern. Ieșirea din casă este permisă, printre altele, dacă persoana în cauză merge să-și lucreze pământul. E vorba de asigurarea recoltei viitoare, dar nu numai. În aer liber ai cele mai puține „șanse” să te îmbolnăvești, câtă vreme ești singur pe tot câmpul. La fel și în cazul construcțiilor. Pe șantier, muncitorii nu prea au când să stea unul lângă altul sau să-și tușească în față. Dacă la prânz își mănâncă parizerul cu muștar la o distanță de măcar un metru unul de celălalt, vor pleca de pe șantier la fel de sănătoși cum au venit. Iar asta o spunem nu atât pentru firmele private, care s-au prins și singure de asta, cât pentru onor municipalitatea noastră, Consiliul nostru Județean și celelalte instituții publice.

Moment propice pentru infrastructură
Pe scurt, acum e momentul. Pe bulevarde trece câte o mașină, când și când. Tramvaiele nu mai circulă nici ele. Deci poți sparge asfaltul, smulge șinele de tramvai vechi pentru a le înlocui, poți turna betoane fără să te deranjeze nimeni și nimic. Până anul ăsta, Primăria „băga cărbuni” în șantiere în timpul verii, când studenții erau plecați acasă, iar ieșenii, împrăștiați prin concedii. Ei bine, studenții sunt plecați acasă, iar ieșenii, încuiați în casă. E același lucru, nu? Ba încă și mai bine, din punctul de vedere al lucrărilor.

Și în oraș și în județ
Acum câteva zile, de exemplu, se lucra în draci la asfaltarea bulevardului Țuțora, după schimbarea șinelor de tramvai. Lucrare care, de altfel, a și fost finalizată integral (foto). Se asfalta pe Titu Maiorescu, la aleile de acces din Primăverii, spre Grădina Botanică, în Păcurari. Se făceau marcaje rutiere pe bulevardul Carol, în Păcurari, pe Independenței sau pe Sărărie. Șantierul de la calea de rulare din Tudor Vladimirescu a fost și acesta deschis. La rândul lui, Consiliul Județean muncea intens pe drumul județean 207M spre comuna Al.I. Cuza, unde zilele trecute s-au și terminat lucrările, pe DJ 246 în sudul județului, pe DJ 208L Pașcani – Miroslovești, pe DJ 280 în Oțeleni, pe celebra „autostradă” Iași – Suceava și, în general, cam pe toate șantierele deschise. Iar ritmul de lucru poate fi limitat doar de cheful de muncă. Nu mai spunem că și vremea ține cu șantierele, fiind ideală pentru orice lucrări.

Există și finanțare
Condițiile meteo și de trafic sau faptul că muncitorii din construcții sunt foarte puțin expuși la infectare nu sunt singurele motive pentru care orașul și județul ar putea fi transformate în această perioadă în șantier. Motivul esențial este, ca și în atâtea alte cazuri, banul. Bugetele locale sunt solicitate acum la maxim de cheltuielile făcute pentru combaterea epidemiei. Dar multe lucrări de infrastructură sunt făcute pe bani europeni. Practic, lucrăm pe banii altora. Pentru președinți de consilii județene sau primari, înseamnă voturi, atunci când vor fi organizate alegerile locale. Pentru economie însă, este esențial. Se menține activitatea într-un domeniu vital, ca și în firmele care furnizează materiale de construcții, în cele care livrează combustibili, în service-urile auto și tot așa. Iar economia continuă să trăiască, pe bani europeni. Prinde bine și bătrâna Uniune Europeană uneori, nu?