Păstrarea tinerilor valoroși, MISIUNE IMPOSIBILĂ?

Reflector

Periodic, în spațiul public se reaprinde o discuție fără sfârșit. Câte unul laudă rezultatele obținute de olimpicii noștri la concursurile internaționale. Altul atrage atenția că, pe de o parte acești olimpici sunt mult mai puțin numeroși decât cei ai altor state, iar pe de altă parte, că oricum vor pleca din țară cu prima ocazie. Așa că la ce să ne mai lăudăm cu ei? Bun, dar dincolo de această dezbatere, ce putem face pentru a-i ține pe acești tineri acasă? Pentru că nimic nu e mai evident decât că avem nevoie de ei. Tinerii valoroși sunt cei care vor duce acest oraș mai departe.

10 milioane lei la Cluj
Sunt orașe care și-au făcut un titlu de glorie din faptul că susțin performanța. Orașul la care ne raportăm cel mai des, Cluj-Napoca, cheltuiește anual 10 milioane de lei pentru acordarea de burse elevilor. În total, e vorba de aproape 15.000 de burse. Doar 16% dintre ele sunt burse sociale, majoritatea fiind burse de merit, acordate elevilor cu medii peste 8,50 și de performanță, pentru cei premiați la concursurile naționale. După noi, sumele acordate ca bursă sunt însă insignifiante. Cei 120 de lei cât este bursa de performanță nu-i ajung unui olimpic nici să-și plătească trenul până la București, la concursuri. De altfel, chiar pe plan local, clujenii au opinii împărțite cu privire la eficiența ideii. Primăria spune că în Cluj-Napoca se învață mai bine. Alții atrag atenția că o bursă nu va ține niciodată pe nimeni în oraș. Olimpicii clujeni fac ce fac și cei din alte orașe: pleacă cu prima ocazie.

Au curaj
România nu este o excepție. Fenomenul plecării tinerilor este universal. La noi se pleacă din motive economice. Americanii se dau peste cap să afle de ce le pleacă tinerii, pentru că și la ei se pleacă masiv. În special din orașele mici spre metropole. Asta, deși în New York cu greu găsești un apartament mai ieftin de o jumătate de milion de dolari. Și nu vorbim de apartamente mari, la penthouse, cu terasă și piscină interioară, ci de apartamente oarecare. Un apartament de 60 mp, pe strada 57, adică la mama naibii față de centrul financiar, costă 415.000 de dolari. Milenialii, cum li se spune tinerilor născuți după 1990, pleacă văzând cu ochii. „Pentru că pot”, pentru a cita un studiu american cât se poate de serios. Altfel spus, au curaj, au timp să încerce și își permit să riște. În cel mai rău caz, se întorc acasă, la părinți, pentru a încerca din nou să plece.

Loturi pentru tineri
Pentru a ține tinerii acasă este suficient în fond să le oferi aici ceea ce caută în altă parte. Ce le trebuie tinerilor în primul rând? Nimic altceva decât ce le trebuie și celor mai în vârstă: masă și casă, doar că la alt nivel. Tinerii de azi nu mai sunt cei de acum 50 de ani, al căror țel suprem era să scape de navetă și să-și cumpere o Dacie, pentru că aveau deja casă dată de stat, cu chirie. Pentru tânărul de azi, „masă” înseamnă o slujbă cu leafă bună, care să-i permită să-și facă un concediu afară, să iasă în weekend cu prietenii, să-și cumpere mașină și, concomitent de preferat, o locuință cel puțin decentă. E greu, dacă nu imposibil să obții toate astea din primul moment și aici este punctul în care se poate acționa. Confruntate cu scăderea populației active, numeroase comune din județ au adoptat inițiative speciale pentru tineri. La Ciortești, adică pe coclauri, nici în Iași, nici în Vaslui, Primăria acordă loturi de 1.000 mp pentru construcția de case. La Erbiceni, primăria a plusat cu WiFi gratuit în cea mai mare parte a comunei.

Criterii discutabile
Legislația existentă permite primăriilor să ofere loturi de casă gratuite sau locuințe la bloc tinerilor. Doar că în Iași, criteriile adoptate pentru acordarea unei locuințe favorizează cazurile sociale, nu tinerii specialiști. Un tânăr abia ieșit din facultate nu are cinci copii, dintre care unul bolnav, care să-i permită să strângă suficiente puncte pentru a obține o locuință. În cel mai fericit caz, dosarul său se va plasa undeva pe locurile 500-1.000, adică va primi casă la Sfântul Așteaptă. De ce ar rămâne aici?

Exemple de la privați
Cu o administrație locală lentă în reacții și cu o inerție intrinsecă, mult mai eficiente se dovedesc inițiativele private. Într-un orășel Australian, Degilbo, o familie de fermieri oferă cursuri gratuite pe teme agricole pentru a ține tinerii acasă. Un producător de țevi din Zalău oferă burse de 2.100 euro anual unui număr de 40 de studenți, cu condiția ca după absolvire, studentul să nu refuze o eventuală angajare. Contractul e simplu: îți dau banii, dar dacă am nevoie de tine, vii. Dacă nu am nevoie de tine, ai băut pe banii mei timp de patru ani. Felicitări! Zalăul nu are învățământ superior tehnic, așa că Tenaris SA finanțează studenți din Cluj-Napoca, dar și din Ploiești și… Iași. Rețete asemănătoare aplică și companii stabilite în Iași, precum Delphi, Continental sau firme din domeniul IT. Inițiativa privată asigură masa. Primăria ar putea asigura măcar casa.

1 thought on “Păstrarea tinerilor valoroși, MISIUNE IMPOSIBILĂ?

  1. Cu PSD la putere, cu un guvern cum este Guvernul Dancila, de ce sa te sacrifici si sa te irosesti unde infractiune devine lege ? unde infractorii au mai multe drepturi decat un om onest care isi plateste taxele si impozitele.
    Au trecut 30 de ani de la revolutie, timp in care PSD a condus țara mai bine de 22 de ani in partide ca FSN, USL, rezultatul ? Moldova, desi a votat masiv PSD, este cea mai saraca regiune din tara, nu avem nici 5 metri de autostrada, orasul Iasi nu are sosea de centura, ce face PSD Iasi in frunte cu Maricel Popa ? Mai vrea ca Iasiul sa ofere voturi pentru PSD ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.