Iașul cu gargara, Oradea și Constanța cu investiții concrete. Sala polivalentă a orașului, doar la stadiul de planșă frumos colorată

Metropolis

O caracteristică a regimurilor comuniste sau a celor autoritare în general a fost întotdeauna conceptul de „cetate asediată”. Populației i se spunea constant că țara este înconjurată de neprieteni, că agenturile străine complotează împotriva ei, că dușmanii hrăpăreți abia așteaptă să-și pună ghearele murdare pe bogățiile ei neasemuite și așa mai departe. Pe de o parte, populația era ținută într-o stare de permanentă alertă și i se dădea o ocupație, alta decât traiul de zi cu zi, cu grijile și preocupările sale. Pe de altă parte, pericolul în care se găsea chipurile țara oferea o explicație pentru lipsurile de tot felul. Ideea a fost eficientă până când lumea a obosit să tot stea de veghe împotriva unui dușman nevăzut și necunoscut. Dar conceptul nu a murit odată cu comunismul, ci a fost preluat din mers și perpetuat de politicieni. De câte ori n-ați auzit pe câte unul care spune că mamă, ce-ar face și ce-ar drege, dar nu poate, că e persecutat politic? Despre o asemenea „persecuție” vom vorbi și noi oleacă azi.

Maeștri în vorbe
De ani buni se tot vorbește la noi de construirea unei noi Săli Polivalente în locul celei de pe strada Palat, care este prea mică pentru pretențiile Iașului, depășită și uzată fizic și moral. Periodic mai apar niște planșe frumos făcute pe calculator și niște fișe tehnice. Ba va avea 16.000 de locuri, ba doar 10.000. Ba va fi construită spre Miroslava, ba în Copou, ba pe Moara de Vânt și tot așa. La un moment dat, au apărut chiar acuze că proiectul ar fi fost promovat la „sugestia” unui investitor imobiliar care avea nevoie de terenul de sub actuala Polivalentă. Între noi fie vorba, chiar ne pare rău că n-a fost așa. S-ar fi construit până acum noua sală de zece ori.

Diferențe de abordare
Din păcate, sala noastră polivalentă, cu 10.000 de locuri și cu un design amintind de coroana reginei Maria, a rămas la stadiul de planșe frumos colorate. Între timp, alții au vorbit mai puțin și au făcut mult mai mult. La Cluj-Napoca, discuțiile despre sala polivalentă au început în 2008. Șase ani mai târziu, sala era gata, după o investiție de 70 milioane de lei, asigurată din fondurile Primăriei locale și bani guvernamentali. La Oradea se lucrează intens la construirea unei săli polivalente de 7.000 de locuri, ce urmează să fie inaugurată anul viitor. Din cele 27,6 milioane de euro cât se vor cheltui în final, Primăria asigură 5,2 milioane de euro. Diferența va fi acoperită de Compania Națională de Investiții. Acum o săptămână, aceeași companie a demarat lucrările și la noua sală polivalentă de la Constanța. Cu 5.000 de locuri, la o valoare totală a proiectului de 67,9 milioane de lei. Dar totuși, ce e cu compania asta de investiții și de ce nu s-ar apuca să facă o sală polivalentă și la Iași? Sunt alții mai cu moț sau suntem noi fraieri?

Cum funcționează CNI
Compania Națională de Investiții este o firmă guvernamentală specializată în construirea și reabilitarea de obiective de interes local pentru care primăriile nu au destui bani: spitale, drumuri, stadioane, săli polivalente, cămine culturale, bazine de înot și altele asemenea. La ora actuală, CNI lucrează la vreo 350 de obiective în toată țara, inclusiv la stadioanele Steaua, Giulești și Arcul de Triumf. Condițiile impuse de CNI sunt simple și clare: primăria trebuie să aibă în proprietate terenul necesar construcției, să nu beneficieze deja de finanțare guvernamentală și nici să nu aibă posibilitatea de a accesa fonduri europene. După acceptarea de către CNI a proiectului, primăria trebuie să-i predea terenul și să se ocupe de întocmirea documentațiilor și a studiilor tehnice necesare. Pe urmă, primarul își vede de-ale lui și mai vine pe șantier la tăierea panglicii inaugurale.

Politică și nu prea
Bun, dar e companie guvernamentală, deci decizia de finanțare e politică, nu? Ca la noi: dacă ești din partidul care trebuie, primești banii. Dacă nu, bați din buze, nu? Chiar deloc. La Oradea, primarul e liberal. Din noiembrie 2019, e de culoarea Guvernului, dar pe când lucrarea i-a fost aprobată, era din partidul „greșit”. La Constanța, primarul Decebal Făgădău este pesedist, ba chiar șeful filialei județene a PSD. De altfel, la cât de des își schimbă primarii noștri culoarea, CNI n-ar putea adopta criterial politic nici să vrea. Când aprobi proiectul, primarul are o culoare. Când se taie panglica, constați că are alta.

La Mitropolie
Culmea e că CNI a finanțat acum vreo patru ani o lucrare de aproape 9 milioane de lei și în municipiul Iași. A fost vorba de lucrări în primă urgență la turnurile Catedralei Mitropolitane. Deci nu s-ar putea spune că Iașul este persecutat politic, iar CNI nu s-ar băga la lucrările de construire a unei noi Săli Polivalente. Și atunci? Păi, știți cum se zice: Dumnezeu dă, dar nu nu-ți bagă-n traistă. Sau mai exact, copilului care nu plânge nu-i dă mă-sa țâță. Prima condiție pentru a beneficia de sprijinui CNI este să-l ceri. Logic, nu?

foto sus Sala polivalentă din Oradea, sursa foto www.gsp.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *