Banii pentru analizele medicale se evaporă mai repede ca spirtul

Reflector

Ne-a căzut sub ochi relativ recent, pe când frunzăream și noi, ca și dumneavoastră, Internetul, o dezbatere pe un forum de profil, vizavi de viitoarele lefuri ale medicilor. Știți și dumneavoastră că subiectul public al ultimelor săptămâni a fost și este încă viitoarea lege a salarizării din sistemul bugetar. Povestea e bine cunoscută: de anul viitor, un medic rezident ar urma să câștige lunar echivalentul a 1.260 de euro, iar un medic primar, până la 3.700 de euro. Un salariu mare este un motiv în plus pentru un medic să rămână în țară, într-adevăr. Un medic de pe acel forum, nu știm dacă era medic primar, secundar, viceprimar sau rezident, spunea însă că marea lui problemă nu e neapărat leafa, pe care o poate completa și conform obiceiului pământului, la o adică, cât condițiile de lucru și funcționalitatea sistemului medical în general.

Două probleme
Și pomenea acel medic, printre altele, două probleme pe care ne-am gândit că ar fi intereant să vi le povestim în cele ce urmează: analizele medicale și cardul de sănătate. Ideea era simplă. Ca medic, trebuie să te ocupi mai mult cu hârțoage și probleme administrative decât cu actul medical propriu-zis. Trebuie, printre altele, să găsești loc undeva, cumva, unui pacient pentru a-i face analizele strict necesare fără să trebuiască să plătească pentru asta sau să-i explici că a avut noroc că te-a prins mai liber și poți să verifici că e asigurat și fără a-ți prezenta cardul de sănătate. Deci?

Situație absurdă
Știm cu toți, sau măcar noi ăștia cărora nu ne funcționează toate componentele în mod optim, că a prinde loc la un laborator pentru un set de analize este o adevărată performanță. Ai șanse să-ți faci analizele ca salariat și asigurat doar în primele zile ale lunii. De ce, câtă vreme, de exemplu, în 2014 suma alocată analizelor s-a dublat față de anul precedent și nu a încetat să crească? Răspunsul e simplu: activitățile paraclinice, adică serviciile de laborator și cele imagistice, în speță radiografii, computer tomograf sau RMN sunt înfiorător de subfinanțate. Casa Județeană de Asigurări de Sănătate a cheltuit în 2015 o sumă de 1,2 miliarde lei pentru materiale și prestări de servicii cu caracter medical, adică 1.500 de lei pe cap de ieșean sau 7.500 de lei pe cap de salariat. Din acest peste un miliard de lei, asistența paraclinică a primit doar 22,16 milioane de lei, adică 1,85%. Situația este de-a dreptul absurdă.

Fond cheltuit în 7 zile
Pe de o parte, ni se reproșează că ajungem la medic doar atunci când situația deja este gravă, iar sistemul medicilor de familie a fost înființat tocmai pentru a se pune accentul pe activitatea de prevenție, pentru ca bolnavul să fie identificat din timp, când încă îl vindeci cu un paracetamol, înainte să cadă din picioare. Pe de altă parte însă, ce prevenție să faci, dacă banii de analize nu ajung decât câteva zile, iar pe urmă asiguratul trebuie să plătească în plus din buzunarul propriu? În aprilie, CJAS Iași a decontat analize către 16 laboratoare din județ, sumele alocate fiind însă insignifiante. Un laborator a primit 55.700 de lei, altul 29.500 de lei, iar restul câteva mii sau chiar câteva sute de lei mari și late. Cele 16 laboratoare au cheltuit în plus față de alocări aproape o jumătate de milion de lei, activitatea fiind pe deficit. Firesc, multe au făcut ultima raportare către CJAS, adică au făcut ultimele analize, pe 7 aprilie. Doar Spitalul „Sf. Spiridon” și două laboratoare independente au continuat să facă analize și în ultima decadă a lunii, dar și acestea au mers pe minus.

Trebuie suplimentări
Cu alte cuvinte, se cere făcută medicină de prevenție, pentru reducerea numărului de cazuri cronice, dar nu se dau și bani pentru asta. Modul de repartizare a banilor este și el de natură să încurce lucrurile încă mai tare. Repartizarea pe tipuri de analize și pe laboratoare se face de către o comisie specializată, cu obligația încadrării în limitele valorice lunare aprobate. Dacă la vreun laborator se înregistrează economii, banii rămași se repartizează în funcție de consumul mediu pe furnizor. Mai exact, laboratoarele care au făcut mai multe analize primesc mai mulți bani. Asta înseamnă însă că sunt favorizate, pe termen lung, laboratoarele cu mulți clienți, adică cele de pe lângă spitale, care vor primi tot mai mulți bani și vor primi tot mai mulți pacienți. Adică se aglomerează spitalele încă mai mult, de parcă n-ar fi și așa aglomerate. Ce se poate face? Simplu, trebuie suplimentată suma alocată laboratoarelor. Dacă tot vrem prevenție, apoi să dăm bani pentru prevenție, nu? Ce se cheltuie azi pentru analize preventive se va economisi cu vârf și îndesat mâine, în spitale. Până atunci, dați telefon înainte la laboratorul la care vreți să mergeți, pentru a vedea dacă mai are bani.

La Sfântul Așteaptă
Cardul de sănătate reprezintă o altă problemă a sistemului nostru medical. Unii asigurați nu au primit cardul nici până azi. Alții nu erau asigurați atunci când s-au împărțit cardurile, dar au devenit între timp. Ar trebui să primească acasă cardul imediat ce intră în categoria asiguraților, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna. Cam 97% dintre asigurați au primit cardul. Bun, dar ce fac ceilalți 3%? Păi, să facă bine să se apuce de învățat să folosească un calculator și să se înarmeze cu o răbdare de fier. Pe site-ul Casei de Asigurări se poate cere eliberarea unei adeverințe de asigurat, care ține temporar loc de card. Între timp, se mai poate face o cerere, tot online, pentru eliberarea unui card. Și așteptați răspunsul. A, să știți că asta e varianta îmbunătățită a situației. Până anul trecut, pur și simplu nu se tipăreau carduri la cerere, chiar dacă erai dispus să plătești pentru asta. Frumos, nu?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.