Oriunde te-ai afla în oraș, nu se poate să nu auzi măcar o dată pe zi un sunet puternic de sirene și să nu vezi gonind câte o mașină roșie. Involuntar, îți pui întrebarea: „da’ unde arde, dom’le?”. De regulă, nu arde nicăieri. Cel mai probabil mașina pe care o vedeți se grăbește să ajungă la locul vreunui accident ca cel în care o familie întreagă de IT-iști ieșeni a fost spulberată de un „partener la trafic” idiot la limita cu județul Vaslui. Sau spre Oțeleni, la aproape 70 km distanță, unde vreun bătrân a făcut un atac cerebral. Dacă e să o spunem pe-a dreaptă, dintre intervențiile Inspectoratului pentru Situații de Urgență, cel pe care îl știam în copilărie ca „pompierii”, doar vreo 6% înseamnă incendii, iar mai puțin de 2%, intervenții pentru dezamorsarea bombelor rămase neexplodate. Din 10 intervenții, 7 sunt de tip SMURD. Adică intervenții strict medicale. Deseori, sistemul medical ieșean de urgență se întinde în tot județul ca untul pe o felie de pâine fierbinte. Se topește, de nici nu-l mai vezi. Și atunci apar reacțiile publice virulente, legate de durata de 2-3 ore de așteptare. Ce ne lipsește pentru a putea fi siguri că vom primi ajutor de specialitate atunci când ne este indispensabil?
Întrebări legitime
Acum vreo trei ani, un scandal imens a fost provocat de moartea academicianului Valeriu Cotea. Acesta s-a înecat pur și simplu cu o felie de portocală. Prima ambulanță a ajuns la fața locului după 26 de minute, dar fără medic. Ambulanța cu medic a ajuns după 44 de minute. Academicianul a fost resuscitat, dar nu mai folosea la nimic. A fost scos din morți pentru a ajunge în comă și a muri după scurt timp. Câteva minute fără oxigen sunt suficiente pentru ca un tânăr să nu mai aibă șanse, darămite un om la 90 de ani. Iar academicianul locuia la rond Agronomie, nu cine știe pe ce coclauri. Familia nu a reproșat nimic medicilor, dar lumea și-a pus întrebările legitime. Ce șanse are un sătean din Grozești, dacă pentru un ieșean din Copou nu se poate face nimic?
SAJ și SMURD
Sistemul nostru medical de urgențe se bazează pe două componente: Serviciul de Ambulanță Județean (SAJ) și SMURD. Primul intervine la cazurile strict medicale. SMURD, la accidentele auto, care necesită și activități de descarcerare. Dacă nu au accidente, echipele SMURD sunt trimise și la cazurile „obișnuite”. Iar în această privință există trei probleme majore, una mai gravă ca alta.
Parcul auto precar
Prima problemă este cea a dotării tehnice. SAJ dispune de 66 de ambulanțe, la un număr de peste 10.000 de intervenții lunar. Asta înseamnă cam 5 intervenții zilnic pentru fiecare mașină. Puține, nu? Uite că nu. Doar patru ambulanțe mari și late sunt de tip C2, destinate urgențelor medicale cu prioritate maximă, cu medic și asistent. Cinci cazuri grave concomitent într-un județ cu aproape un milion de locuitori, iar SAJ poate da cu zarul, să vadă pe cine lasă să moară și pe cine salvează. Alte 43 de ambulanțe au doar asistent. Celelalte 20 nu contează: transportă cazurile minore sau asigură consultații la domiciliu. La rândul său, SMURD are 16 mijloace de intervenție, majoritatea mult mai performante decât cele ale ambulanței, pentru că în cazul accidentelor, urgența este de regulă mai mare. SMURD are un echipaj de terapie intensivă, unul de terapie intensivă pentru nou-născuți, un elicopter, 7 echipaje de prim-ajutor, trei mașini pentru victime multiple și o mașină pentru dezastre. Asta înseamnă că întreg județul se poate baza pe vreo 35 de ambulanțe performante, cu medic. Mă rog, am putea spune că la sfârșitul anului trecut au mai venit la Iași 18 mașini pentru SAJ și SMURD, dar ele abia dacă reușesc să le înlocuiască pe cele de pe care curg tablele din cauza vechimii.
Medici puțini
A doua problemă este banală: lipsa personalului. Întreg SAJ are 23 de medici, iar SMURD alți 20. Împărțiți-i la trei ture de câte 8 ore și veți vedea că în fapt în orice clipă a zilei există doar vreo 15 medici de urgență la 98 de comune și orașe. Nu-i subestimăm pe asistenții care lucrează pe celelalte mașini și nici pe paramedici. De multe ori, intervenția lor este decisivă pentru salvarea unei vieți. Doar că la cazurile grave este absolut necesar medicul. Iar cei care sună la 112 au tendința să-și exagereze simptomele. E uman, pentru că fiecare ține la viața lui și vrea să fie ajutat cât mai repede. Cum să-i împarți pe cei 15? Care caz e chiar urgent?
Reprezentarea teritorială
A treia mare problemă este cea a concentrării. Cea mai mare parte a mijloacelor de intervenție sunt localizate în oraș. SAJ are substații la Pașcani, Târgu Frumos, Hârlău, Bivolari, Vlădeni, Mircești, Răducăneni, Podu Iloaiei și Țibănești. Nu e rău, nu? Câte o substație la 10 comune și orașe. Ei bine, e rău. Pentru că vorbim de substații de ambulanță, care pot interveni doar la cazurile medicale. În afara Iașului, SMURD mai are echipaje doar la Pașcani și Târgu Frumos. Mai aveau la Podu Iloaiei, dar s-a desființat, pentru că primăria locală nu a găsit banii necesari pentru plata angajaților. Mai aveau la Răducăneni, iar echipajul era pregătit să intervină chiar și la accidente aeronautice. S-a desființat. Și tot așa. În aceste condiții, este un adevărat miracol că timpul de răspuns la o solicitare prin 112 este de doar 6 minute în mediul urban și de 20 de minute în mediul rural.
Jale în rural
Dar asta înseamnă că un ieșean care locuiește la țară are de trei ori mai puține șanse de a primi ajutor medical la timp decât unul care stă în oraș. Statistic, viața unui sătean este de trei ori mai puțin importantă decât a unui orășean. Iar prețul vieții scade pe măsură ce te îndepărtezi de oraș. Puneți pe o hartă substațiile SAJ și SMURD existente. Apoi întrebați-vă: în cât timp ajunge o ambulanță la Oțeleni, fără a lua în calcul starea drumului? Dar la Fântânele, Ciortești, Al.I. Cuza sau Mădârjac? Răspunsul v-a descurajat? Și pe noi.
Absurdistan
Care ar fi soluțiile? În linii mari, tot vreo trei, patru. Una este deja aplicată: apelul la județele vecine. Stai în Oțeleni? La tine vine ambulanța din Roman, că e mai aproape. Asta, dacă ai noroc. Pentru că se poate întâmpla ceva ca-n bancurile proaste. Singura mașină SMURD din Roman a fost retrasă din circulație în august anul trecut, pentru că pur și simplu își dăduse peste cap kilometrajul de câteva ori. A fost cârpită de bine de rău și rearuncată în lupta pentru viață. În noiembrie, a luat foc taman garajul detașamentului de pompieri Roman, iar ambulanța a fost scoasă din nou de pe traseu. A reintrat în funcțiune abia acum o lună. Dar aveți grijă: din lipsă de personal, ea este disponibilă doar de la 8 dimineața la 8 seara. Să nu vi se facă rău cumva la miezul nopții sau dis-de-dimineață.
Mai multe substații SMURD
A doua soluție ar fi dublarea substațiilor de ambulanță din județ cu substații SMURD, măcar pe traseele drumurilor naționale și în două-trei comune mari. Ceva gen Podu Iloaiei, Răducăneni, Țibănești, Vlădeni și Mircești. Acestea ar putea interveni în primă instanță, măcar pentru a nu aduce o mașină de la mare distanță. Și degeaba, eventual. Caz real: acum doi ani, la 112 s-a anunțat un accident aviatic în zona Costuleni-Comarna. Normal, lumea a intrat în priză. Cel care a sunat a dat tot felul de detalii, a revenit cu telefoane. S-a activat „Planul roșu de intervenție”, fiind trimise 7 mașini de pompieri și 7 ambulanțe SMURD, bașca mașini de poliție și ale poliției de frontieră. Peste 70 de oameni au fost aruncați pe drumuri pentru… nimic. Era o glumă cretină. Nu știm câți oameni au murit pentru că 7 ambulanțe au fost scoase din circuit în miez de noapte. Dacă exista o mașină SMURD la Răducăneni, putea ajunge în zonă imediat și să dea telefon la Iași: „stați liniștiți, un dobitoc face glume de doi bani”.
Un singur elicopter
A treia soluție, avansată recent, ia în calcul și starea drumurilor noastre toate. Sau a multora dintre ele. Drumuri precum Podu Iloaiei – Popești – Mădârjac sau Iași – Țibănești sunt praf și pulbere. Chiar dacă am avea la dispoziție ambulanțe de teren, cu tracțiune integrală, tot ar fi greu să intervii. Cea mai bună variantă este elicopterul. Doar că avem unul singur, care acoperă și restul Moldovei, ba mai intervine în caz de urgență maximă și în Basarabia. Consiliul Județean a propus înființarea unui centru regional de intervenții în situații de urgență, lângă Aeroport, care să găzduiască 7 elicoptere dotate cu tot ce e necesar. Centrul ar putea acoperi Moldova de pe ambele maluri ale Prutului. După noi, el ar deveni esențial mai ales după ce va fi construit Spitalul Regional de Urgențe, când medicii din toată Moldova vor trimite fără remușcări cazurile grave la Iași. Oricum cele mai grele cazuri ajung la Iași, pentru că aici sunt cei mai buni medici. Când va exista și spitalul regional, vor ajunge încă mai multe, pentru că vor exista și dotările necesare. Și nu vor veni de la Fălciu sau Darabani cu ambulanța. Deocamdată, consilierii județeni se ceartă pe ideea cazării flotilei de elicoptere. Când vor termina cearta, poate se va putea discuta mai departe cu băieții de la Inspectoratul General de Aviație. De-acolo ar veni elicopterele.