Țară, țară, vrem studenți! Botoșaniul, principalul județ de origine

Calcul la rece

La 1564, Iașul a devenit capitală a Moldovei. Una dintre condițiile puse de turci pentru a-l aduce înapoi la tron pe Alexandru Lăpușneanu a fost ca acesta să mute capitala de la Suceava și să dărâme cetățile Moldovei, cu excepția Hotinului, așezat pe frontiera cu Polonia. Distrugerea cetăților i-a fost reproșată domnului cam pe nedrept. Dacă ne gândim bine, mult după Lăpușneanu, Neamțul era în continuare o cetate de refugiu bine întărită, Lăpușneanu nefăcând altceva decât să adune lemne în cetate și să le dea foc. Firește, piatra zidurilor nu prea a avut de suferit. Dar nu despre asta va fi vorba în cele ce urmează, ci de actul politic reprezentat de mutarea capitalei. Timp de 300 de ani, ieșenii s-au obișnuit cu statutul de capitală de țară, iar ideea asta ne-a intrat atât de mult în mentalul colectiv, încât sărim în sus oricând avem impresia că cineva se leagă de acest statut. Bineînțeles, capitală de țară nu mai suntem de la Cuza încoace. Ne-a plăcut însă tot timpul să spunem că suntem măcar capitală culturală, educațională, orice. Dacă nu se poate altfel, măcar capitală a șahului sau a producției de chirpici. Capitală să fim. Și tocmai asta vom căuta să vedem împreună astăzi. Suntem capitală de ceva? Măcar pe un domeniu la care ne considerăm ași?

Fruntași regionali
Un astfel de domeniu este învățământul. Știți și dumneavoastră, la fel de bine ca noi. Prima universitate a fost făcută la Iași. Chiar dacă învățământul românesc nu apare în clasamentele internaționale decât în a doua jumătate, spre locurile de retrogradare, spunem mereu că universitățile noastre sunt bune. N-om fi noi fruntași în oraș, dar măcar în satul nostru tot suntem. Așa că ne vom uita împreună pe harta României să vedem cât contăm, măcar din acest punct de vedere. Într-un studiu făcut de Banca Mondială, se face vorbire și de gradul de atractivitate a Iașului în România, pe linie de învățământ universitar. Ca să nu supărăm pe nimeni, vom prezenta universitățile noastre, pe cât posibil, în ordine alfabetică.

Din toată țara
Universitatea „Apollonia” este destul de puțin cunoscută. Școala ieșeană de stomatologie este însă recunoscută la nivel național. Așa se explică probabil faptul că o universitate specializată pe stomatologie reușește să-și aducă studenți cam din toată țara. Bazinul de unde „Apollonia” își adună studenții este reprezentat în principal de câteva centre urbane ale Moldovei: Iașul, Vasluiul, Suceava și Focșaniul. Dinspre Bacău vin puțin studenți. Dinspre Botoșani, aproape deloc. În schimb, zona Ploiești-Târgoviște, Râmnicu Vâlcea și chiar Oradea furnizează acestei universități ieșene un număr important de studenți. Pe undeva, este explicabil. Celelalte centre universitare ale României, Bucureștiul și Cluj-Napoca sunt oricum supraaglomerate. La Ploiești există doar universitate de petrol și gaze. Așa că cei care vor să devină stomatologi și care nu încap la alte universități mai apropiate geografic se îndreaptă spre Iași.

Și din Brașov
Surprinzătoare este și Universitatea de Arte „George Enescu” (UAGE). Nu ne miră faptul că tot ce înseamnă talent artistic în Iași ajunge să urmeze cursurile UAGE. Ne miră însă, și ne și bucură de altfel, faptul că aici ajunge cam orice înseamnă talent în zona Moldovei. Proximitatea geografică este o explicație, dar nu poate fi și singura. De la Suceava vin chiar mai mulți studenți la UAGE decât provin chiar din Iași. În plus, la UAGE ajung viitori sculptori și violoniști cam din toată țara, de la Baia Mare la Constanța și de la Reșița la Brașov. Mai ales de la Brașov. Aceasta, deși în Ardeal există două universități de arte, la Cluj-Napoca și Târgu Mureș, iar Bucureștiul, unde funcționează două universități cu profil artistic, este mai accesibil pentru brașoveni decât Iașul.

Mulți din Botoșani
Cea mai veche universitate ieșeană este de departe și cea mai atractivă. Universitatea „Al.I. Cuza” absoarbe cam orice înseamnă student în Iași, cu excepția specializărilor pe care nu le are în portofoliu. Dacă e să colorezi harta Moldovei în nuanțe de roșu în funcție de zona de unde vin studenții UAIC, Iașul e un roșu aprins. Orașe precum Botoșani, Piatra Neamț sau Bacău alimentează UAIC anual cu sute de studenți. Ne miră puțin Botoșaniul, care are Suceava mult mai aproape și mai accesibilă. Totuși, prestigiul UAIC compensează din plin faptul că și universitatea suceveană „Ștefan cel Mare” găzduiește secții de istorie, geografie, economie, litere sau IT. Zona de influență a universității ieșene include întreaga Moldovă, dar și Muntenia estică și Dobrogea, ca și sectoare importante din Ardeal. De fapt, în orașe precum Târgu Mureș, Brașov sau Arad, UAIC se bate pentru studenți de la egal la egal cu universitățile locale. Chiar și Bucureștiul furnizează studenți Iașului la UAIC, și nu puțini. Ieșenii migrează pentru studii spre București, dar și fenomenul invers este foarte puternic.

Toată Moldova
Pentru UMF, lucrurile sunt clare. Moldova e a ei, în exclusivitate. Oricine vrea să studieze medicina din această regiune, o face la Iași. Firesc, pentru că nu mai există altă universitate de profil nicăieri altundeva. Chiar în România, este un domeniu destul de sărac în unități de învățământ. E destul de scump să pregătești medici și nu oricine o poate face. Universități specializate pe medicină umană mai găsești doar în centrele universitare cu tradiție: București, Cluj-Napoca, Timișoara și Târgu Mureș. Acesta din urmă oraș și-a specializat învățământul medical pe chirurgia cardiacă. Asta știu cel mai bine, asta fac. Pentru restul specializărilor, probabil că recomandă Iașul. Am auzit vreo câțiva tineri vorbind voios ungurește la o terasă. Am paria că erau studenți din Târgu Mureș, la medicina ieșeană. Mai există o universitate de medicină și la Craiova, dar nu o cunoaștem îndeaproape, așa că nu ne pronunțăm.

Teren predilect
Universitatea „Petre Andrei” își strânge studenții din zonele imediat apropiate Iașului. Nordul Moldovei este terenul predilect pentru recoltă. Aria de influență se întinde și dincolo de Carpați, mai ales în Bistrița-Năsăud. Iașul e mai aproape decât Clujul. Totuși, la UPA ajung și studenți din Craiova, unde funcționează totuși două universități de stat și una privată. Interesant, nu?

Cel mai uniform
Pentru Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, bazinul de unde își adună studenții este poate cel mai clar din toate: zona de câmpie și deal din Moldova și estul Munteniei. Este, totodată, și cel mai uniform, Bârladul, Bacăul sau Fălticeniul trimițând aici cam la fel de mulți studenți, raportat la populația orașelor respective. Interesant este totuși faptul că mulți studenți provin din zona București – Prahova. Capitala nu reușește să absoarbă toți viitorii ingineri agronomi. Vestul țării lipsește total din zona de influență a USAMV. Timișoara și Cluj-Napoca absorb totul.

De peste tot
Ultima universitate ieșeană, alfabetic vorbind, este cea tehnică. Dacă USAMV își ia studenți la fel de ușor din Vaslui sau din Probota suceveană, viitorii ingineri pregătiți la Iași sunt în marea majoritate orășeni. Tot ce înseamnă nordul Moldovei reprezintă zona de influență a UTI, dar foarte mulți studenți vin și din alte orașe. Constanța asigură un contingent semnificativ. La fel, Ploieștiul, Piteștiul sau Râmnicu Vâlcea. Din Ardeal, Brașovul este principala sursă de studenți, urmată de Oradea și de orașele mai mici din centrul Transilvaniei: Dej, Gherla sau Beclean. În linii mari, jumătatea estică a țării este zona de interes maxim pentru UTI, iar din jumătatea vestică, toate centrele urbane își aduc obolul în studenți. Morala? Da, am rămas capitală. La învățământul universitar cel puțin, e greu să găsești un oraș sau chiar un sat din România care să nu fi trimis studenți la Iași.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *