Iulia Scântei, „prințesa” discursurilor bombastice

Metropolis

Acum opt luni și ceva, ieșenii au trimis în Parlament o garnitură aproape nou-nouță de senatori și deputați. Dintre cei 17 care ne reprezintă în Capitală, mulți sunt proaspăt intrați în arena politică. N-au mai avut experiențe politice la nivel înalt, așa că nu i-am luat nici noi la trei păzește imediat. I-am lăsat juma’ de an să se obișnuiască cu holurile Casei Poporului și să învețe rosturile politichiei de la București. Asta, findcă avem o fire blândă și înțelegătoare, pentru că firesc ar fi să nu ajungă în Parlament decât cei care sunt pregătiți până în vârful unghiilor. Ei, dar după șase luni „la Centru”, ar fi cazul ca noii noștri parlamentari să se și apuce de treabă. Îi vom analiza așadar, unul câte unul, să vedem cam cu ce s-au ocupat până acum. Bilanțul definitiv îl vom face în 2020, dar nu vrem să se simtă neglijați până atunci.

Ilustra anonimă
Din galanterie, am selectat pentru azi o doamnă senator. Din opoziție, pentru că cei aflați la putere apar oricum pe sticlă dimineața, la prânz și seara. Cu voia dumneavoastră, Iulia Scântei, singura reprezentantă în Senat a simpatizanților PNL din Iași. Desemnarea ei drept cap de listă pentru Senat a surprins pe toată lumea, inclusiv pe membrii de partid pentru că era complet necunoscută în Iași la începutul campaniei electorale. Cei care mai știau ceva de ea știau doar că a fost propulsată în sistemul judiciar de către fostul său coleg de facultate, Tudor Chiuariu, fostul ministru al Justiției.

Pe Facebook
Nici în campanie nu a fost văzută prea des prin Iași. Stilul adoptat la puținele conferințe de presă la care a participat, de a-și povesti zeci de minute proiectele nu a avut nici el darul de a o face mai simpatică. Oricâtă bunăvoință ai avea, e greu să nu adormi în timpul unui monolog de 30 de minute. Ar fi fost însă imposibil să nu fie aleasă ca senator, câtă vreme era prima pe lista PNL. Odată aleasă, Scântei și-a schimbat stilul de comunicare. Conferințele de presă au fost abandonate, în favoarea unei variante mult mai facile și mai moderne: Facebook-ul. Probabil în această schimbare a cântărit și faptul că pe Facebook nu te poate întrerupe nimeni, iar dacă cineva spune ceva ce nu-ți convine, îi poți șterge rapid comentariul.

Băgarea în seamă
De multe ori, postările Iuliei Scântei sunt la fel de ample ca și discursurile. Dacă postările ar avea întotdeauna miez, am spune că Scântei are atât de multe preocupări politice, încât oricând are ceva concret de spus. Doar că, de multe ori, postările intră mai degrabă în categoria „hai să ne băgăm în seamă”. Recent, o postare menționa că, acum câțiva ani, liberalii aflați la putere au lăsat la Ministerul Justiției o mochetă albastră nouă, cu sigla ministerului, inaugurată chiar de Crăciun, în 2007. Concluzia senatoarei: „Da, ieșenii sunt în primul rând gospodari acolo unde muncesc”. Serios? Faptul că a fost așternută peste marmura rece o mochetă este suprema realizare a justiției liberale din 2007? Ne-am fi lipsit bucuroși de mocheta aia în schimbul unor coduri de procedură, penală și civilă, mai bine făcute, astfel încât să nu se mai discute de 10 ani de faptul că justiția merge târâș-grăpiș.

Demagogie pură
Ciudată ni s-a părut și recenta scrisoare deschisă a sa, adresată premierului Mihai Tudose, în care îl lua la trei păzește pentru gestul de a-i oferi președintelui Franței, Emmanuel Macron, o ramură din stejarul pe care generalul francez Henri Berthelot l-a plantat la Iași în 1927. Pe scurt, pentru că scrisoarea e lungă cât o zi de post, senatoarea îi reproșează că monumentele ieșene legate de misiunea franceză în România din primul război mondial, respectiv casa în care a locuit Berthelot și clădirea în care au fost cazați ofițerii francezi stau să se dărâme, iar casa în care a locuit ambasadorul francez Saint-Aulaire nu mai există. Așa e, după cum nu mai există nici viceconsulatul britanic din perioada Unirii de la 1859, amplasat pe lângă fostul Muzeu al Teatrului, și nici consulatul rusesc din aceeași perioadă, din zona Lăpușneanu. Dar nu știm ce treabă are prim-ministrul României cu starea monumentelor istorice ieșene. A inițiat senatoarea Scântei un proiect de lege pentru salvarea acestora și nu l-am văzut noi?

Scrisoare în franceză
N-am reușit să înțelegem ce-o fi avut Scântei de a început scrisoarea în franceză și a mai și presărat expresii în limba lui Voltaire pe parcursul acesteia. O fi vrut să arate că mai ține minte ceva franceză din liceu? Că dacă o stăpânea la perfecție, scria direct în franceză și o expedia președintelui Macron. Nu de alta, dar în CV-ul premierului României scrie clar că nu cunoaște decât engleza. Și nu că Scântei nu ar avea consilieri care să-i sugereze ce trebuie spus, când și cum. În urmă cu o lună, senatoarea a acordat 10 burse unor studenți la istorie, drept, filosofie și științe social-politice, pentru ca aceștia să poată participa la Școala de Vară ASTRA organizată la Râșnov, în cadrul Festivalului de Film Istoric. Bursele reprezintă o bună ocazie de recrutare a viitorilor colaboratori și consilieri sau măcar votanți. Asta, dacă îți cauți consilieri și nu culegători de scame, firește.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *