Patrick Petre, un pasionat al ruletei, sperând să umfle potul la Iaşi

Râs cu plâns

În timp ce granzii fotbalului mondial fac spectacol la turneul final din Rusia, lotul de la CSM Poli Iaşi s-a reunit săptămâna aceasta într-un prim cantonament organizat la Cheile Grădiştei. Dintre noutăţile promise de Tibor Selymes, noul director sportiv al clubului, singura care s-a concretizat a fost aducerea în echipă a lui Patrick Petre, fiul fostului dinamovist Florentin Petre. Mai sunt aşteptaţi diverşi stranieri exotici, un francez, un uruguyan şi un african, care să suplinească plecările lui Qaka şi Jo Santos. Deocamdată, colegii i-au spus bun venit lui Patrick, un obişnuit al cazinourilor şi chefurilor până târziu, în noapte. Mai multe foste personalităţi ale fotbalului ieşean au trimis, la rândul lor, mesaje de încurajare.

Vasile Simionaş – Salut, tinere bavarez! Mă bucur că, în sfârşit, vechile tradiţii ale Politehnicii Iaşi sunt reînnodate prin venirea ta în sânul echipei din Copou. Citind despre performanţele tale, încep să mă simt şi eu tânăr. Ştii, pe vremea mea, eram atât de celebru încât suporterii mă duceau pe braţe până acasă după fiecare mare victorie a Iaşului. La fel făceau şi ospătarii, atunci când jucam în nocturnă la Bolta Rece. Alte vremuri, alt respect pentru fotbal, dragă Patrick! Dacă un coechipier de-al meu înscria un gol, eu dădeam dublu. Sau cel puţin aşa vedeam tabela de marcaj. O să vin să te văd la antrenamente, se pare că eşti un tânăr de viitor. Dacă vrei, îţi arăt un vestiar secret, amenajat prin 74, sub vechea tabelă. Ehei, câte scheme tactice am desenat pe etichetele de vermut! Deci, rămâne aşa, te aştept la încălzire!

Ionuţ Bâlbă – Bine ai venit, Patrick! Din capul locului îţi spun că, deşi nu suport şmecherii de Capitală, pe tine te simpatizez. În tine îl regăsesc pe tânărul Ionuţ Bâlbă, cel plin de speranţe că va juca la un club mare din Bucureşti. Anii au trecut şi singurul club cu adevărat mare la care am jucat a fost Fratelli. Bine, am avut nişte meciuri şi prin câteva pub-uri din Londra, dar erau la nivel de amatori. Despre experienţele avute la Târgu Frumos şi Belceşti, nici nu vreau să mai pomenesc. Jucători de la sate, cu ţărână în buletin. În concluzie, bravo, Patrick, ne vedem la primul gol. Dacă nu, la o bere!

Daniel Pancu – Patrick, tu ştii că eu sunt mai puţin expansiv, mai ales la ora ciorbei de burtă. Îţi zic doar câteva vorbe. În fotbal, nu e bine să dai toate golurile într-o singură poartă, după cum nu trebuie să băgi banii într-un singur cazinou. Înţelegi? Ia şi te distrează, băiatule, şi rupe tot ce prinzi, de la plasa porţii la fetele din club! Hai Rapidu’!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *