Îşi ţine afumăturile la seif. Neculai Apostol, mândru de relaţiile de prietenie kosaromo – chineze

Caterincă de Bahlui

Plasat constant în topul celor mai bogaţi ieşeni, Neculai Apostol, acţionarul majoritar al grupului Kosarom, trăieşte cele mai interesante zile din cariera sa abia în preajma sărbătorilor de iarnă. Motivul e simplu, de Crăciun şi Anul Nou românii dând iama în magazine şi în pieţe în căutarea mult râvnitei cărni de porc, fix materia primă pe care s-au clădit zecile de milioane de euro ale firmei din Paşcani.

Ia uite, domnu’ Grecu, ce felicitare frumoasă mi-au trimis partenerii chinezi. Băieţi serioşi, stabili, nu ca noi. De dragul meu, de vreo şapte ani au decis să rămână tot în Anul Porcului

Lăudat şi de UE, şi de chinezi, Neculai Apostol datorează mult apetitului pentru şorici şi costiţă, aşa că ziua Ignatului e trecută cu cruce roşie în calendarul său de afaceri. Mai multe personalităţi au gustat din produsele imperiului păşcănean şi au ţinut să îşi exprime punctul de vedere vizavi de prospera afacere.

Ovidiu Lipan Ţăndărică: Maestre, am avut plăcerea să concertez la Iaşi de Anul Nou şi vreau să-ţi spun că fără şunculiţa şi muşchiuleţul de porc pe care-l fabrici matale nu aş fi fost om pe scenă. Dumneata ştii că eu sunt percuţionist de meserie, pe vremuri îmi ziceau toboşar, dar acum alta e moda, în fine, deci eu caut să scot sunete bătând în tot felul de chestii. Aşa că, datorită dumitale, am inventat un instrument nou, „Scăriţa”, în care ciocănesc cu două beţe, ce mai, o minunăţie! O scăriţă bine afumată e mai sfântă decât toaca bisericii, zău aşa!

Iulian Dascălu: Domnule Apostol, deşi nu mă uit la cei de care mă despart cel puţin 500 de milioane de euro, trebuie să recunosc că te mişti bine în mediul de afaceri. Surprinzător, mai ales având în vedere că afumăturile pică greu la ficat şi reduc din cheful de muncă. Ştii care e ironia sorţii şi deosebirea dintre noi? Când am făcut Palasul, 200 de chinezi munceau pentru mine, în schimb, matale lucrezi pentru chinezi. Chestie de nuanţă, dar asta e realitatea, nu te supăra.

Doina Cepalis: Stimate concetăţean, ştii la ce mă gândeam în timp ce savuram nişte jumări şi citeam topul Forbes? Că noi, păşcănenii, suntem mai bogaţi decât cei din capitala de judeţ, exceptându-l, fireşte, pe Dascălu. Dacă tot facem legea în mediul de afaceri, eu zic că am putea să ne facem şi un teritoriu autonom, Republica de la Paşcani, unde vom ocupa primele două locuri la categoria celor mai bogaţi oameni de afaceri. Bine, partea proastă e că vom avea nişte supuşi săraci şi vai de ei, dar e problema lor dacă n-au ştiut cum să se descurce după Revoluţie. Eu zic să vă gândiţi la ideea asta. Cum s-a săturat Iaşul de Bucureşti, aşa i s-a făcut şi Paşcaniului lehamite de aroganţa Iaşului şi e păcat de valoarea noastră.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *