Iar ne-au luat-o înainte. Parc nou-nouț: Cluj – Iași = 1-0

Reflector

Ultimul război mondial a lăsat Iașul cam jumulit. Bombardamentele sălbatice ale aviației sovietice, care era antrenată să radă un oraș de pe hartă, nu să atace doar țintele militare, au dus la distrugeri enorme. Fapt care, fiind oleacă cinici, a avut și o latură pozitivă. Când un oraș vechi este distrus, îl poți reconstrui cum vrei. Așa că prin 1946, se făcuseră planurile unui oraș centrat în jurul Palatului Culturii și ștrandului, zona adiacentă urmând să aibă statutul unui parc. De la Palat spre nord și spre sud ar fi urmat să fie amenajată o fâșie verde care să mărginească un bulevard central. Plecai din Copou și mergeai numai printre copaci până în Socola. Planul nu a mai fost aplicat, dar e de remarcat faptul că încă de acum 70 de ani arhitecții se gândeau la cât mai mult verde. Acum, după cum bine știm, Iașul este sufocat de betoane, suntem printre cele mai poluate trei orașe ale țării, iar spațiile verzi care mai există sunt transformate în ritm alert în fundații de blocuri. În același timp, pe agenda publică nu se află nimic de genul amenajării vreunui nou parc municipal. Primul răspuns la o astfel de propunere este sec și fără alte comentarii: da’ unde să-l facem? Serios? Păi, hai să vedem.

Capitala verde
Cluj-Napoca a fost capitală europeană a tineretului în 2015. Anul trecut, a ratat titlul de capitală culturală europeană. Pentru viitor, își propune să devină capitala verde a Europei. Da, există și acest titlu. Or ardelenii când își pun ceva în minte, chiar se țin de acel ceva. Așa că au demarat proiectul amenajării unui nou parc în municipiu, mai mare decât cele pe care le au la această dată: Parcul Central, de 13 ha și Parcul Feroviarilor, de 5,4 ha. Viitorul parc, construit în zona bulevardului Muncii, va avea 21 ha. Spre comparație, Copoul nostru are doar 10 ha.

Parc de 5 milioane de euro
Clujul are și el aceeași problemă ca și noi: cu cât te apropii de centru, cu atât sunt mai multe betoane. Orașul e relativ verde în medie, dar doar pe hârtie, statisticile fiind salvate doar de faptul că unele păduri de la periferie sunt considerate oficial ca spații verzi intravilane. Ca la noi. Ca și Copoul nostru, noul parc clujean va fi situat spre o margine de oraș, la ieșirea spre Apahida. E o zonă semi-urbanizată, cam cum e aleea Mihail Sadoveanu, de la Agronomie la deal, iar parcul va fi amplasat într-o zonă gen pădurea Breazu. Sau Cicoarei, ca să oferim și altă comparație. Până acum, clujenii și-au inventariat terenul, amplasat chiar la capătul liniei de tramvai, în zona depoului. Fiind la marginea orașului, noul parc va fi conceput ca un parc de aventură, cu piste de role, de biciclete sau de alergare, mese de ping-pong, perete de cățărare, aparate de fitness, locuri joacă pentru copii și amenajări pentru sporturile de iarnă, totul în jurul unui lac de 2-3 ha. O bună parte din parc va fi de fapt o pădure. Zona este una de versant, iar clujenii au aceeași problemă cu dealurile care o iau la vale ca și noi. Costurile lucrărilor se vor ridica la 4-5 milioane de euro, Uniunea Europeană asigurând o linie de finanțare prin Programul Operațional Regional, măsura 4.2. Pe aceeași măsură, clujenii au de altfel o listă întreagă de proiecte de spații verzi: Parcul Est, baza sportivă La Terenuri sau parcul Între Lacuri.

Locuri berechet
Ca și la noi? Din păcate, nu. Nu știm de ce la noi nu există inițiative de proiecte finanțate pe fonduri europene. Pentru că locuri pentru parcuri amenajate atractiv există, tot mărginașe, ca la ei. Am pomenit de Breazu sau Cicoarei, dar pe listă poate intra și zona C.A. Rosetti, ditamai Lunca Bahluiului, tăpșanul dinspre Vișan sau Vlădiceni, Cetățuia, Moara de Vânt sau zona dinspre lacul Chirița. O centură încă verde înconjoară Iașul. Iar pentru amenajarea ei pentru a nu fi pădure sălbatică sau câmp cu bălării, ci parc, sunt suficiente 4-5 milioane de euro. Nu 20 de milioane euro, ca muzeul de la Ciric.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *