Flutur de la Suceava spune lucruri trăsnite: vrea autostrada Nordului, aeroport și spital regionale

Reflector

Prin anii ’90, dacă întrebai un clujean de unde vine, el îți răspundea invariabil că e ardelean. N-ar fi mărturisit săracul că e clujean nici să-l pici cu ceară. Primarul pe care-l aveau atunci se făcuse cunoscut doar prin veșnicile sale hârâieli prin gard cu ungurii, prin construirea unei statui gigantice a lui Avram Iancu sau prin vopsirea băncilor din parcuri în tricolor. Nu i se părea nimic în neregulă cu ideea ca oamenii să-și pună posteriorul pe drapelul național. De fapt, nici nu reușea să-și dea seama cât este el însuși de ridicol. Primari-clovn au fost și prin alte părți, iar cazul lor ar putea reprezenta subiectul unui studiu de psihologie politică. E drept, uneori este greu să faci diferența între un plan ambițios, dar realist și unul ridicol, dar aparent realizabil. Despre un astfel de politician și astfel de planuri vom vorbi și noi azi.

Personajul principal
Gheorghe Flutur (foto) conduce Consiliul Județean Suceava din 2016. L-a mai condus o dată, în perioada 2008 – 2012, după ce fusese și ministru al agriculturii și membru în conducerea fostei Alianțe DA. Între cele două mandate de președinte al CJ, Flutur a fost patru ani și senator de Suceava. Putem spune deci că este obișnuit cu aerul înălțimilor, cu planurile grandioase și cu planșele frumos colorate. Iar la astfel de planuri se gândește și acum.

Prima ambiție
În 2014, președintele CJ Suceava de atunci, Cătălin Nechifor, s-a apucat să reabiliteze aeroportul local. L-a închis și l-a reconstruit, cu tot cu pistă și turn de control. Redeschiderea a fost un succes. Dacă înainte de modernizare, pe la Suceava treceau vreo 12.000 de pasageri anual, în 2016 se ajunsese la aproape 100.000. În 2017, cifra se dublase, iar anul trecut se ajunsese la vreo 300.000. De atunci, Flutur visează ca Aeroportul Salcea să devină cel mai important din Moldova și arată oricui i-o cere planurile de extindere și modernizare a aerogării. Așa va fi oare?

Manifestul celor care-și doresc o autostradă între Suceava și Satu Mare

Autostrada Nordului
Știm cu toții că de autostrada care să străbată Moldova se vorbește de peste un deceniu. Noi am auzit prima oară de ea prin 2003 – 2004, când se vorbea de o autostradă care să plece de la Odesa, să treacă prin Chișinău, Iași, Suceava și Oradea, pentru a se conecta la rețeaua europeană de transport la Nyíregyháza, în Ungaria. Pe urmă a început să se vorbească mai concret de traseul Iași – Târgu Neamț – Târgu Mureș. Mai nou, a apărut ideea de a se traversa Carpații pe la Brașov, traseul trecând prin Bacău. În joc a intrat și Flutur, care a reînviat ideea unei autostrăzi care să treacă munții prin Suceava, denumită generic autostrada Nordului. Județul pe care-l conduce ar ajunge astfel să fie străbătut de două autostrăzi, pentru că se mai vorbește și de una care să lege Bucureștiul de vama Siret, la frontiera cu Ucraina. E valabil?

Încă una: vrea și SRU
Luna trecută, președintele CJ Suceava și directorul spitalului județean de acolo, Vasile Rîmbu, au adresat public o solicitare Ministerului Sănătății, de a le preda lor proiectul viitorului Spital Regional de Urgență (SRU), angajându-se să-i taie panglica în decurs de trei ani. Pe bune?

Bazin din două județe
Hai să le luăm pe rând. Aeroportul sucevean poate fi un model de succes în aceeași măsură în care o comună se poate mândri că are toate ulițele asfaltate. E frumos, e util pentru localnici, e lăudabil pentru edil, care își va fi binemeritat voturile, dar dacă nu ajungi în comuna respectivă, habar n-ai ce miracol de nedescris s-a petrecut undeva pe coclauri. Cam la fel și cu sucevenii noștri, care de când au fost ocupați de austrieci au început să se creadă și ei imperiali. Aeroportul Salcea își strânge pasagerii din doar două județe: Suceava și Botoșani. Câțiva ar putea să vină și din Bistrița-Năsăud, dar Clujul oferă mult mai multe destinații pentru aceștia. Pasagerii de la Suceava sunt doar navetiștii din diaspora care fac naveta între comuna de domiciliu și orașul italian unde muncesc.

Atuurile Iașului
Aeroportul ieșean are 1,2 milioane de pasageri anual, o treime dintre ei fiind pasageri de business, care ajung la Iași să facă afaceri, nu poze. Ambițiile Sucevei ne deranjează cam cât îl deranjează un purice pe un elefant. Apoi, la Suceava există doar doi operatori aerieni: Tarom și Wizz Air. Companiile lowcost își schimbă aerogările de unde operează de la un an la altul. Traficul de pe aeroportul Timișoara s-a prăbușit catastrofal atunci când compania lowcost care opera acolo s-a mutat. Iar Taromul e într-o criză financiară care nu-i permite să se extindă prea mult. Iar ceea ce nu pare să fi aflat încă Flutur e că noul turn de control al aeroportului Salcea stă închis de la tăierea panglicii. Proiectanții nu au luat în calcul faptul elementar că pe acoperiș trebuie montate sumedenie de antene, radare și alte echipamente. Care sunt pur și simplu prea grele pentru a fi susținute nu doar de acoperiș, ci de turnul însuși. Mai discutăm când l-or termina de reproiectat și consolidat.

Specialiștii în comunicare ai PNL național au realizat o infografie cu beneficiile pe care autostrada „Unirii” – A8 – le-ar aduce Moldovei. Traseul desenat e cel clasic Ungheni – Iași – Tg. Neamț – Tg. Mureș. În repetate rânduri, Gheorghe Flutur, șeful CJ Suceava (foto), liberal și el, a achiesat la acest plan. Însă, în apropierea campaniilor electorale, pentru a „hrăni” mândria locală a sucevenilor scoate de la sertar fel de fel de năzbâtii gen autostrada Nordului, Salcea – aeroport regional sau construirea Spitalului Regional de Urgență la el în județ (sursa grafică: www.pnl.ro)

Nu e fezabilă economic
Autostrada Moldovei ar putea trece prin Suceava doar dacă ajunge vreun sucevean prim-ministru, dar nici așa n-ar fi prea sigur. Traseul i-ar mulțumi doar pe suceveni și botoșăneni, lăsând trei sferturi din Moldova în afara razei de influență a autostrăzii. Or, o autostradă se face pentru a ajuta la dezvoltarea economică a unei zone cât mai mari. Logica duce astfel traseul mai spre sud, cât mai aproape de centrul, nu de nordul extrem al Moldovei. Mai mult, pentru a fi rentabilă, autostrada trebuie să aibă trafic intens de la bun început. Cine să circule pe traseul sucevean? Cei care acum iau avionul pentru a ajunge la muncă în Italia? Pur și simplu Suceava și Botoșaniul sunt prea sărace pentru a asigura un trafic de tiruri suficient pentru a-ți scoate banii investiți.

Nici măcar în glumă
Ideea mutării Spitalului Regional la Suceava ar fi o glumă, dacă n-ar fi de-a dreptul ridicolă. Întâi, pentru că România a negociat cu Uniunea Europeană trei amplasamente: Craiova, Cluj-Napoca și Iași. Ar trebui reluate negocierile efectiv de la zero și nimeni nu e dispus să piardă încă vreo câțiva ani doar pentru ambiția unui bucovinean. Apoi, prin însăși natura sa și sursa sa de finanțare, proiectul celor trei spitale nu poate fi gestionat decât de o singură autoritate centrală, nu de trei autorități județene. Ar trebui schimbată linia de finanțare existentă și căutați bani cine știe unde, renunțându-se totodată la o sursă de finanțare sigură. Dacă CJ Suceava are niște specialiști așa de buni, să le facă transferul la Ministerul Sănătății, să dea o mână de ajutor. Mai mult, de unde medici care să lucreze la spitalul regional sucevean? Universitatea „Ștefan cel Mare”, înființată abia în 1990, nu are facultăți de profil pentru a pregăti viitorii medici. De ce ar pleca un absolvent de medicină ieșean să lucreze la Suceava? Dacă tot pleacă, se oprește direct în Germania, nu în Obcinile Bucovinei. Că cererea lui Flutur a fost făcută la mișto o arată și faptul că ea a fost doar verbală. O corespondență concretă cu Ministerul Sănătății nici nu a fost începută. Bine, înțelegem că acuși începe campania electorală, dar nu e prea frumos pentru un politician cu vechimea lui Flutur să zgândere inutil orgoliul localnicilor în căutare de voturi pentru partidul lui.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *