Două proiecte SF pentru viitorul Iașului: Institut de Cercetare Avansată a Creierului și un Centru pentru Inteligența Artificială

Reflector

De ani buni, tot auzim pe câte un om politic vorbind cu emfază de „cel mai important capital al Iașului”, specialiștii. Când zice cineva că Iașul a fost lăsat baltă de Guvern, la pachet cu întreaga Moldovă, că nu avem autostradă, că în Iași au intrat în 30 de ani investiții străine în valoare de doar 454 milioane de euro, adică 0,55% din totalul național sau altele asemenea, imediat se găsește altul care să zică, „da, dom’le, dar avem creier!”. Mă rog, de fapt avem creier mai mult pentru alții. Pregătim specialiști care pleacă apoi în toate colțurile țării sau ale lumii. Prea puțini sunt cei care rămân, aducând ulterior plus-valoare Iașului, deci prea puțin beneficiem de pe urma creierelor pe care le avem. Vom povesti totuși azi despre două inițiative care ar putea avea ca rezultat înscrierea Iașului pe o hartă mondială a științelor avansate.

Potențialul intelectual
Lui Einstein i se atribuie o vorbă după care omul își folosește doar o zecime din creier. Mulți înțeleg această idee într-un sens mistic, căutând soluții pentru a folosi și restul de 9 zecimi. De fapt, pe vremea lui Einstein nici nu se știa cât din creier și cum se folosește. Acum știm că îl folosim în întregime, până la ultimul neuron, pentru că natura nu prea are obiceiul să facă lucruri în plus. Ce spunea Einstein era, de fapt, că am putea face mai multe dacă ne-am folosi creierul la potențialul său, nu doar atât cât ne este de ajuns. Am putea fi toți Einstein, doar că ne este prea lene să ne folosim toate înzestrările de la natură. Cei mai mulți dintre oameni au cap doar ca să nu le plouă direct în stomac. Iar o bună modalitate de a ne folosi creierul, de a folosi potențialul intelectual al Iașului, este tocmai studierea creierului.

Planuri
La începutul acestui an, Primăria a anunțat lansarea a două proiecte care vizează creierul, în sensul său propriu și în cel metaforic. Unul vizează construirea unui Institut de Cercetare Avansată a Creierului, iar celălalt, amenajarea unui Centru Regional de Cercetare pentru Inteligența Artificială. Primul înseamnă un institut care să studieze ce face fiecare bucățică din creierul omului, de la lobi până la nivel de circumvoluțiune. Cam cum se voia a fi institutul creat de sovietici pentru studierea exclusivă a creierului lui Lenin. Studiul fundamental al creierului ar trebui să reprezinte baza pentru conceperea și lansarea în producție a unor noi tehnologii și practici de tratament a creierului, pentru ca patologia acestuia să fie mai bine înțeleasă și soluționată. Practic, va fi un institut de cercetare fundamentală și medicală a creierului, de la care se așteaptă soluții în domeniul oncologic, genetic, al nano-neurochirurgiei și nano-imagisticii. Ca exemplu, dacă o tumoră cerebrală nu este situată spre exteriorul creierului, astfel încât să fie accesibilă chirurgical, boala ucide. Institutul va căuta soluții și pentru a face o operație în interiorul creierului, fără a afecta țesutul înconjurător. Știm că un nerv secționat nu se mai reface, fapt ce produce paralizii. Institutul va căuta soluții pentru ca semnalul electric trimis de creier să depășească locul respectiv, astfel încât piciorul să se poată mișca din nou. Sună SF? Așa și este. Dar multe dintre lucrurile normale azi au fost SF ieri.

Dotări spitalicești
Partea frumoasă este că Iașul dispune deja de dotări de vârf în domeniul neurologiei. Spitalul de profil din Tătărași a beneficiat în ultimii ani de investiții masive din partea Consiliului Județean, aparatura și roboții medicali existenți fiind la nivelul oricărui spital occidental. Deci și cercetarea se poate face plecând de la acest nivel, nu de la bisturiu și copci. Faptul că institutul va veni după dotarea cu o bază materială solidă a Spitalului de Neurochirurgie va fi una dintre puținele situații în care nu se pune căruța înaintea boilor.

Producător de soluții
Și, apropo de roboți, Centrul de Cercetare pentru Inteligența Artificială este proiectul care ar putea marca trecerea Iașului de la statutul de simplu producător de IT-iști de nivel mediu, care butonează bucăți de soft pentru alții, la cel de producător de soluții avansate. IT-iștii noștri nu vor mai scrie proceduri care să facă produsul a două matrici, ci vor scrie softul care va face un robot să scrie la rându-i alt soft.

Iar am pierdut startul
Totul e bine și frumos, nu? Din păcate, nu chiar. Deși suntem optimiști din fire, nu putem să nu avem totuși unele rezerve. Aceasta mai ales pentru că Iașul nostru din nou se ia după alții. Oricâte creiere am avea, nu facem decât să copiem ce există deja. La Cluj-Napoca, eternul nostru rival, a intrat deja în al patrulea an de funcționare Institutul Transilvănean de Neuroștiințe. Acesta este specializat în studierea dinamicii circuitelor neuronale în creierul sănătos și cel bolnav. Institutul a ajuns deja la nivelul la care organizează o școală de vară de neuroștiințe experimentale, deci la stadiul de a-i învăța pe alții cum să studieze creierul. Un profil aproape identic cu al viitorului Institut ieșean îl are și Centrul Național pentru Cercetarea Creierului, înființat de Academie la începutul lui 2019. S-ar putea să ne trezim că specialiștii noștri pleacă spre Cluj-Napoca sau București, la institutele de profil deja existente. Nu mai bine făceam un Institut de studiere a plămânului sau a rinichiului, că tot avem spitalele de Pneumoftiziologie și „C.I. Parhon”?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.