De pe altă planetă. La Cluj se construiesc parcări acoperite, exclusiv pentru biciclete

Ei, dragii noștri, Sărbătorile de iarnă s-au terminat de tot. Dumneavoastră știm că v-ați întors la muncă deja de multă vreme. Ceva mai lent, a început să se întoarcă la muncă și draga noastră administrație locală. Cea care ne cheltuie banii în fiecare an. De obicei, îi cheltuie fără să ne întrebe. Și, de multe ori, fără măcar să ne dea detalii despre cum o face. Deși transparența este una dintre cerințele legale de bază ale oricărui buget local, edilii noștri par să înțeleagă prin aceasta doar publicarea online a proiectului de buget. Și, hai să fim serioși, câți dintre noi suntem economiști? Câți dintre noi au timpul necesar pentru a parcurge sute de pagini în căutarea răspunsului la întrebarea dacă în apropierea blocului se va amenaja o parcare sau dacă va fi asfaltată strada spre bulevard. Mai ales că răspunsul „da/nu” se află la o pagină, iar momentul în care acest lucru se va întâmpla, la cu totul alta. Dacă-i întrebi, oficialii municipalității spun că așa zice legea că trebuie să arate bugetul. Da, corect. Dar legea nu spune nimic despre cum trebuie să prezinți bugetul, ca lumea să-l priceapă. Asta ține de fiecare primar în parte. Așa că azi vom vorbi despre ce și cum se face peste Carpați, pentru ca atunci când se va povesti și la noi, să aveți termen de comparație.

Diferență de abordare
În fix ziua în care Primăria noastră a anunțat că ea și instituțiile subordonate vor cheltui în acest an 1,9 miliarde lei fără să spună și cum, Primăria clujeană anunța ce lucrări se vor termina în 2022. E ceea ce se cheamă un angajament asumat. Poți să-i bați obrazul primarului cu propriile declarații dacă panglica inaugurală nu este tăiată. Ne-am aruncat și noi ochii pe lista anunțată de edilul Clujului. Îi lăsăm pe clujeni să-l aplaude sau să-l înjure, pentru că ei știu cel mai bine dacă lista primarului corespunde cu lista dorințelor lor. Noi ne mulțumim să o parcurgem și să încercăm să ne punem în pielea clujeanului. Oricum, e o piele mai plăcută decât cea de ieșean.

Stații de biciclete self-service
Lista clujeană este construită pe o structură simplă: titlul investiției, termenul de finalizare, suma cheltuită și rezumatul lucrărilor presupuse de proiect. Bulevardul 21 Decembrie 1989 este principala arteră a Clujului, cum e Păcurari – Independenței la noi. E DN 1C, de fapt. Se lucrează, șoseaua e circulabilă, iar panglica va fi tăiată în aprilie. Dar nu asta contează. Ce ne-a sărit în ochi au fost două detalii. Pe tronsonul respectiv vor exista 233 de copaci în loc de 126 inițial. De câte ori ați văzut în Iași ca, după asfaltarea unei străzi, copacii să se înmulțească? Noi am văzut doar drujbe tăindu-i din cei existenți. Proiectul clujean presupune și amenajarea de stații de biciclete self-service. Concret, sunt locuri în care biciclistul poate găsi șurubelnițe plate sau în cruce, chei normale sau inbus, ori o pompă pentru roți, să-și facă reglajele urgente. Cam cum sunt stațiile de aer comprimat pentru mașini. La Iași nu există nicio astfel de stație pentru bicicliști.

În locul garajeor dezafectate
Apropo de biciclete, în tot Iașul nu există o parcare dedicată acestui mijloc de locomoție. Nu, dragilor, nu la două țevi îmbârligate, înfipte în asfalt ne referim. Ci la un loc în care să-ți poți lăsa bicicleta fără emoții că a doua zi n-o mai găsești acolo. Mulți dintre prietenii noștri își țin bicicleta pe casa scării, dar unii au avut surpriza neplăcută de a nu-și mai găsi iubita lăsată legată de calorifer seara. Primăria clujeană are pe listă amenajarea, în locul garajelor dezafectate, a șase noi spații securizate pentru biciclete, cu o capacitate de 500 de locuri. Subliniem cuvântul „noi”. Nu sunt singurele. La Iași nu e niciunul.

Bază sportivă de 5 milioane euro
În vară, clujenii vor avea parte de o bază sportivă de 4,2 ha și 26 milioane lei, cu terenuri de sport, patinoar și ce mai trebuie. Un fel de Ciric cu patinoar. Doar că Ciricul nostru e practic mort din punct de vedere sportiv. În noiembrie, ar urma să se taie panglica inaugurală a lucrărilor de la Seminarul ortodox din Cluj-Napoca. S-a supraetajat un corp de clădire, a fost construită o sală de sport, s-au amenajat 5 laboratoare și altele asemenea, lucrările totalizând 16,75 milioane lei. Ne-am amintit, citind despre lucrare, de Școala Normală ieșeană, de lângă Seminar. Stă să se dărâme, dar municipalitatea nu mișcă un deget, deși situația e catastrofală.

Alt mod de abordare
Recent, pentru zona Bucium a fost lansat proiectul unui nou complex rezidențial, cu 18 blocuri și 32 de vile, pe fundacul Păun. Urmează să fie practic un cartier nou, întins pe 11 hectare. Pe planșă arată bine. Unde se vor vărsa, spre Iași, toate mașinile miilor de locuitori, nu avem idee. Știți și dumneavoastră cum arată deja traficul spre sau dinspre Bucium. Locatarii noilor blocuri vor trebui să meargă la muncă, să-și ducă copiii la grădiniță și așa mai departe. Evident, proiectul nu include și grădiniță ori școală. Iar exemple de astfel de complexuri rezidențiale sunt cu duiumul. E o problemă standard a multor orașe. Clujenii caută însă soluții. Au o zonă pe care unii o numesc „cartier”, alții doar „colonie”. Un fel de Cicoarei de la noi: face parte din oraș, dar nu are nimic din facilitățile urbane. La noi n-am auzit să se miște ceva care să schimbe starea de lucruri. Clujenii experimentează. Vor să facă din Sopor primul cartier gândit astfel încât să ai în el, la maxim 15 minute de mers pe jos distanță, stații de transport public, spații verzi, creșă, grădiniță și creșă, ori magazinele necesare. Am mai fi putut scrie multe dintre proiectele ce vor fi inaugurate la Cluj-Napoca anul ăsta. Ne oprim însă aici. Nu de alta, dar parcă ne-a cam crescut tensiunea.