Clujul a făcut Iașul knockout. Capitala distracției s-a mutat în Ardeal

Dezvoltarea economică a Clujului a făcut ca acolo să se organizeze festivaluri muzicale de top sau campionate sportive premium. Calitatea vieții a crescut în așa măsură încât sunt bucureșteni care se mută în inima Ardealului. În tot acest timp, Iașul a pedalat mai mult în gol, creșterea fiind mult inferioară Clujului. Acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toți politicienii Iașului, indiferent de culoarea politică.

Ați văzut meciul României cu Danemarca? Și noi, de nu l-am mai fi văzut. Dar nu despre asta voiam să vorbim, că doar ați avut ocazia să citiți și să auziți zeci de comentarii despre el. Subiectul nostru e altul. Dacă nu am fi știut dinainte că meciul se desfășoară la Cluj-Napoca, am fi zis că e pe Arena Națională, la ce frumusețe de stadion au ardelenii. Firește, se poate spune că Boc și-a ajutat din plin orașul natal cât a fost prim-ministru și a dat bani pentru orice investiție dorită de acesta, dar e o explicație prea simplă pentru tot ce înseamnă Clujul acum. Pe vremea regelui Carol I, Iașul era poreclit oficial „a doua capitală”. Pe de o parte, pentru a gâdila orgoliul moldovenilor, după mutarea capitalei la București. Pe de altă parte însă, pentru că chiar așa era. După 1989, Clujul ne-a luat însă fața de departe și își revendică rolul de vioară întâi în Ardeal și chiar la nivelul întregii țări, fiind chiar în competiție directă cu Bucureștiul. Iașul pare să rămână doar cu funcția onorifică de lider al Moldovei. Doar onorifică însă, pentru că Bacăul sau Suceava nu sunt influențate cu nimic de acțiunile Iașului. Ce înseamnă la ora actuală Clujul? Mai avem loc să-i întrecem? Vom vedea împreună.

Nu se întâmplă nimic
Sadoveanu a scris la vârsta maturității artistice „Locul unde nu s-a întâmplat nimic”, cu subtitlul „Târg moldovenesc din 1890”. La peste 8 decenii de la publicare, titlul pare să se aplice perfect Iașului. Fie din indolență, fie din neputință, Iașul nu poate pune mai nimic pe masă în fața restului României, în afară de istorie. Trăim din amintiri. Știți vreun festival de teatru, film, muzică sau sport care să aibă loc la Iași? De fapt, știți de Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr, că v-am mai povestit noi de el. În rest însă, pauză. Nu avem cu ce onora nici măcar vechiul blazon de „capitală culturală” a României. Deci, pe zona culturală suntem la genunchiul broaștei. Nici ca infrastructură nu stăm mai bine. Iașul și toată Moldova nu au niciun kilometru de autostradă. Nici în interiorul orașului nu e mai grozav. Suntem în top 3 orașe poluate din România. Nu avem în desfășurare nicio investiție majoră, niciun pasaj, nicio sală polivalentă, niciun stadion, nicio bibliotecă sau vreo pasarelă.

Început prost la Cluj
Ce are Clujul? La începutul anilor ’90, nu avea nimic. Era, ca și noi, un oraș abia ieșit din comunism și care își căuta drumul. Iar la început părea că a luat-o razna, pe parcursul celor trei mandate de primar ale lui Gheorghe Funar. Clujul a fost sediul central al Caritas, „jocul” care a sărăcit mii de români, patronul acestuia fiind sprijinit de primăria ardeleană. Funar a umplut Clujul de steaguri tricolore, ajungând să vopsească până și pubelele de gunoi în roșu, galben și albastru. A schimbat numele străzilor cu rezonanță maghiară, a construit o monstruozitate de statuie a lui Avram Iancu, cocoțată pe un soclu imens, a organizat o paradă mortuară în ziua semnării tratatului de bază dintre România și Ungaria și așa mai departe.

Fără orgolii politice
Între timp, clujenii și-au dat seama că naționalismul excesiv dăunează grav afacerilor și nici nu ține de foame, așa că au lăsat-o mai moale. Și au început să facă treabă. Marele lor atu a fost faptul că aproape că nu au existat dispute politice în afara campaniilor electorale, iar clujenii ajunși prin guvern l-au făcut pe dracul ghem să-și ajute orașul, indiferent de orientarea politică. Adică, mai pe românește spus, și-au văzut de propriul interes și au făcut tot ce era mai bine pentru orașul lor.

Investitori străini
După epoca Funar, Clujul s-a deschis total pentru investiții, iar cel mai important investitor străin este tocmai Ungaria. În 2005, pe piața clujeană a intrat UPC Europa, ceea ce a marcat intrarea orașului pe piața IT. Noi abia acum ne-am apucat să jucăm pe această piață. Deschiderea față de afaceri a Clujului este vizibilă și când te uiți pe lista investitorilor străini ajunși acolo, alde Bosch, De’Longhi, KHD sau Holzart dar și uitându-ne pe lista firmelor autohtone care s-au născut în Cluj și apoi s-au dezvoltat chiar la nivel național și internațional: Banca Transilvania, Farmec, Ardaf, Ursus sau Jolidon.

Parc de 154 ha
Deschiderea unui parc industrial a făcut ca la Cluj să ajungă în 2008 compania finlandeză Nokia. A stat acolo doar trei ani, dar a fost suficient ca orașul transilvănean să devină cunoscut ca destinație de afaceri. Parcul industria Tetarom, extins de atunci în numeroase rânduri, a ajuns la 154 ha, localitățile învecinate Clujului participând cu entuziasm la proiect. La noi, Consiliul Județean se chinuie de vreo trei ani să deschidă un prim parc, pe doar 18 ha, primăria vorbește și atât despre un proiect similar pe platforma CUG, iar Miroslava se descurcă singură.

Conducta de bani
Felul cum politicienii clujeni au știut să uite ce culoare au carnetele de partid din buzunar este vizibil și în domeniul investițiilor publice. Din autostrada A3, care trece pe lângă Cluj, s-au construit până acum 108 din cei 603 km planificați. De autostrada noastră nu se mai aude nimic. Ajuns prim-ministru, Emil Boc a pompat bani pentru construirea stadionului Cluj Arena, de 30.000 de locuri și a Sălii Polivalente, de 7.200 de locuri. Singura dată când Iașul a avut un prim-ministru, în 2012, acesta a spus de la bun început că el nu va favoriza pe nimeni. E drept, a și stat în funcție doar 62 de zile.

Evenimente de top
Deschizând larg ușile oricui a bătut în ele, Clujul a devenit practic al doilea oraș ca importanță, după București. A devenit deja tradiție festivalul de film, TIFF. Au un stadion pe care cântă formații precum Roxette sau Scorpions și unde este organizat Cluj Arena Music Fest. Nu-l confundați cu Untold sau Electric Castle. Astea deja sunt alte festivaluri. Luna viitoare, Polivalenta clujeană va găzdui Campionatul European de gimnastică artistică. Una din grupele Campionatului European de Baschet își va disputa meciurile la Cluj. Anul trecut, la Cluj a fost organizat pentru prima oară Half is Free, unul dintre cele mai importante festivaluri de shopping din Europa. Mai deunăzi, a jucat acolo naționala noastră de fotbal. Clujul a devenit centrul a aproape tot ce se mai întâmplă în provincie. Iașul face tușa.

Barbu Mateescu: „Mai multă grijă pentru curățenie”

Sociologul bucureștean Barbu Mateescu, citat de www.pressone.ro, publică din când în când, pe contul său de Facebook, status-uri apreciative la adresa Clujului. Unele sunt de-a dreptul declarații de intenție. Merită să te muți din București la Cluj, în opinia sa, pentru că găsești:
– Mai multă grijă – atât a locuitorilor, cât și a Primăriei – pentru spațiul public, în special tot ce ține de curățenie
– Spațiile deschise (piețe) frumoase sunt regula și nu excepția
– Mai multe spații verzi

1.000 de noi turiști în fiecare zi
Cluj-Napoca a fost, în premieră, în 2016, oraşul cu mai mulţi turişti decât locuitori. Aproximativ 370.000 de vizitatori au ajuns anul trecut în oraşul din inima Transilvaniei. Populaţia municipiului înregistrată la ultimul recensământ este puţin sub 325.000 de locuitori. Cei mai mulţi dintre turiştii străini au venit din Europa şi Statele Unite, a relatat www.digi24.ro.