Cele mai spectaculoase investiții cu bani UE

Calcul la rece

Când vor să dea vina pe cineva pentru ce nu merge bine, dar fără să riște să primească vreun răspuns, politicienii au obiceiul să-și ia drept țintă vreo organizație internațională. În ultimii ani, e la modă Uniunea Europeană. Mai ales în Polonia sau Ungaria, dar și la noi, UE este demonizată și acuzată de toate relele pământului. Nu e greu să înjuri Uniunea, mai ales că publicul larg cunoaște prea puține despre cum funcționează aceasta și despre regulile pe care le impune. Cel mai bun răspuns care poate fi dat la o acuză de genul „din cauza UE nu putem să…” sau „din cauza UE trebuie să…” este, firește, bine dom’le, dar cine vă ține? Apartenența la UE nu este obligatorie. N-a venit nimeni călare pe tanc să ne explice ce bună e Uniunea, așa cum au făcut vecinii noștri sovietici. Alături de Polonia sau Ungaria, România s-a rugat de europeni ani buni să fie acceptată în clubul select al UE, pentru că beneficiile se scriu cu multe zerouri. Cam cu 9-10, de fapt. Cum ar fi arătat țara noastră și Iașul, în particular, fără UE, vă vom povesti în cele ce urmează.

„Politică de coeziune”
Unul dintre scopurile asumate de către Uniunea Europeană este aducerea la același nivel de dezvoltare a tuturor statelor membre, prin susținerea prioritară a celor mai săraci. Este așa-numita „politică de coeziune”, prin care se alocă bani pentru anumite sectoare dezvoltate inegal. Banii provin din contribuțiile statelor membre, percepute în funcție de necesități. Plafonul maxim al contribuțiilor este de 1,27% din produsul intern brut al fiecărui stat membru. Noi plătim cam 1% din PIB. Sumele care pot fi primite de la UE sunt mult mai mari în cazul statelor sărace. Contribuția Germaniei reprezintă 22% din bugetul european, dar nemții primesc înapoi doar sume echivalând cu 16%. Contribuția Spaniei este de 8% din bugetul european, dar iau înapoi 22%. Deh, sunt mai săraci decât nemții.

De trei ori mai mult
În cazul României, din 2007 când am aderat la UE și până acum, țara noastră a plătit contribuții către UE de 16,23 miliarde euro. De fapt, până anul trecut, pentru că anul ăsta încă nu ne-am plătit contribuția. În același interval, România a primit de la mult-hulita UE 48,37 miliarde euro, adică de aproape trei ori mai mult decât am plătit. Un fel de Caritas, ca să zicem așa, dar fără partea de escrocherie. E drept, am fi putut încasa mult mai mult, peste 150 miliarde euro, dar în zece ani încă nu am învățat să facem un proiect ca lumea sau să-l ducem la îndeplinire fără întârzieri sau alte probleme. Mulți bani se duc în subvenționarea agriculturii, alții pleacă pentru susținerea diverselor proiecte sociale. Partea vizibilă a banilor europeni este reprezentată de investiții, realizate mai ales prin Programul Operațional Regional, Programul Operațional Infrastructura Mare sau altele la fel.

„Cel mai mare proiect”
Care ar fi cele mai mari proiecte realizate în țara noastră? Depinde. Românii au alt mod de a gândi față de oficialii europeni. Când spunem „cel mai mare proiect”, noi ne gândim la banii cheltuiți. Europenii se gândesc la numărul de beneficiari. Nu contează cât se cheltuie, important e ca de realizarea proiectului să se bucure cât mai mulți dintre cei 500 de milioane de locuitori ai Europei unite.

Bani băgați în asfalt
În cadrul POR, cele mai mari investiții au fost făcute în infrastructura de drumuri județene, iar aici Iașul nostru este campion. Reabilitarea DJ 2828 Iași – limită cu județul Botoșani a costat 82 milioane de lei, din care vreo 11 milioane de lei au fost reprezentați de banii greblați din bugetul Consiliului Județean. Pe scurt, a fost vorba de 42,8 km din drumul județean care traversează comunele Țigănași, Vlădeni, Șipote și Plugari. La patru ani și mai bine de la finalizarea lucrărilor, drumul arată impecabil, ceea ce se întâmplă destul de rar cu firmele noastre de construcții. Tot prin POR s-au finanțat lucrările la drumul Baia Sprie – Cavnic – Ocna Șugatag – Călinești – Bârsana sau cel care leagă județele Mureș și Bistrița Năsăud. De fapt, o bună parte din asfaltul pe care îl vedeți pe străzi și drumurile județene sau comunale este european, adică făcut cu fonduri nerambursabile.

Complexul termal „Nymphaea”
În top 10 proiecte cu finanțare europeană prin POR se numără și o investiție splendidă făcută la Oradea: complexul termal „Nymphaea” (foto sus). Acolo s-au cheltuit 64 milioane de lei, doar 28 milioane de lei fiind însă subvenția europeană. „Nymphaea” este un aquapark care folosește din plin apele termale din preajma Oradei. Pe o suprafață de 7 ha se află 10 tobogane, 15 bazine de înot și relaxare, 6 saune, saloane de masaj, baie turcească, restaurante, terenuri de sport și structuri de joacă pentru copii. E o veritabilă insulă tropicală românească. Tot orădenii au prins bani europeni și pentru modernizarea liniei de tramvai de pe ruta Piața Gării – Bulevardul Muncii. Aceeași idee a fost aplicată și la noi, cea mai mare parte a liniilor de tramvai reabilitate fiind tot „europene”. La ei a fost un singur proiect mare. La noi, mai multe mici.

Parcul central din Cluj
Deși o valoare de 20 milioane de euro pentru un singur proiect, cum este cel al drumului județean Iași – Botoșani este o sumă mare, ea nu poate fi dată drept exemplu de eficiență absolută. În fond, comunele străbătute de acest drum au o populație totală de doar 17.000 de oameni. Practic, s-au cheltuit câte 1.000 de euro pentru fiecare locuitor. Beneficiile colaterale, adică dezvoltarea economică facilitată de existența asfaltului nu prea pot fi cuantificate. Dacă ne raportăm la numărul de beneficiari ai proiectului, unul dintre cele mai mare a fost restaurarea parcului central „Simion Bărnuțiu” și Cazino din Cluj-Napoca. Un spațiu urban degradat și un palat în ruină au fost refăcute, obținându-se un parc superb și un pavilion expozițional destinat desfășurării de expoziții, festivităților culturale sau primirilor oficiale. Numărul de beneficiari – 380.000.

Zone industriale
Banii europeni au reprezentat și șansa relansării economice pentru Oradea. Două proiecte succesive au dus la construriea parcului Eurobusiness Oradea, la extinderea acestuia și la asigurarea cu utilități publice. Până acum, în parcul industrial și-au găsit loc 32 de firme, alte 12 urmând să se instaleze în curând. În total, au fost create în acest fel peste 4.600 de locuri de muncă.

SMURD regional
Ca importanță pentru comunitate, un proiect realizat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Transilvania de Nord” este probabil cel mai mare din țară. Asociația de care vorbeam grupează cele șase consilii județene ale Regiunii Nord-Vest, respectiv Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Acum câțiva ani, s-au gândit să constituie un SMURD regional cu substații capabile să intervină rapid în orice punct. Au fost necesare trei proiecte pentru cumpărarea și echiparea a 164 de mașini și amenjarea substațiilor. Rezultatul a fost scăderea timpului mediu de răspuns, adică intervalul scurs de la primirea apelului la 112 și sosirea echipajelor de intervenție la locul producerii evenimentului de la 17 la 12 minute în mediul rural, iar în mediul urban de la 9 la 8 minute. Cam ăsta este timpul de răspuns și în județul Iași, dar cu o diferență majoră: la noi nu sunt munți ca în Maramureș, Bistrița-Năsăud sau Sălaj.

Bani pentru apă
Un tip de proiecte puțin vizibile, aproape deloc spectaculoase, dar constând în sute de milioane de euro este reprezentat de investițiile în cadrul POIM, programul de care am pomenit la început. Sunt comune în județul nostru în care poți deschide robinetul și să bei un pahar de apă. Banal, nu? Nu chiar. Acum 10-20 de ani, să ai apă curentă într-un sat din județ, oricare ar fi el, era aproape un vis. Azi, cam în două treimi dintre comunele Iașului există apă curentă, cel puțin în satul central. Firește, și aici tot despre bani europeni e vorba. De fapt, aici se duce grosul banilor europeni care nu ajung în subvențiile pentru agricultură sau în activitățile de îngrijire a bătrânilor la domiciliu. E aproape incredibil câți bani sunt necesari pentru un serviciu banal, precum apa curentă și cât de puțin s-a făcut în această privință până să fi intrat în Uniunea Europeană. Pe această linie, județul nostru are „pe țeavă” cum se zice, un proiect de aproape 200 milioane de euro, de extindere a rețelelor existente de apă-canal, după un alt proiect de vreo 180 milioane de euro, derulat până anul trecut.
Acesta este sectorul în care se investesc cei mai mulți bani. Cel mai mare proiect european ca valoare din România este cel demarat de Compania de Apă Brașov. Aproape un miliard de lei, mai exact 945 milioane de lei, vor fi cheltuiți în cadrul celei mai importante finanțări europene aprobate în România, care include reabilitarea conductelor de apă și extinderea rețelei de canalizare din municipiul Brașov. Un proiect similar este derulat de Compania de Apă Someș, vizând îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare și epurare a apelor în județele Cluj și Sălaj. Aici e vorba de 872 milioane de lei. Pe proiecte de același gen, Uniunea Europeană va cheltui 513 milioane de lei în Teleorman sau 336 milioane de lei în Tulcea. Până la urmă, Uniunea înseamnă o viață mai bună pentru cât mai mulți.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *