Dragii noștri, dați-ne voie în primul rând să vă urăm un sincer ”La mulți ani!”, cu anticipație. A, nu, nu ne pregătim încă de Revelionul anului 2020. Și nu facem urarea tuturor, ci numai pășcănenilor sau celor cu rădăcini în Pașcani. Pe 8 aprilie se vor împlini 600 de ani de când pe atunci satul Pașcani a fost atestat pentru prima oară documentar, într-un hrisov de danie. Nu știm dacă și ce și-a planificat Primăria municipiului de pe Siret pentru a marca evenimentul, dar cifrele rotunde au fost întotdeauna un bun moment pentru bilanțuri și pentru creionarea viitorului. Care este viitorul Pașcaniului? De unde vine și unde se duce orașul lui Sadoveanu?
Căile ferate l-au dezvoltat
Așa cum am spus deja, acum 600 de ani, Pașcaniul era un simplu sat, trăgându-și numele de la boierii Pașca, ce-l stăpâneau. Fiind un loc de popas pentru plutașii de pe Siret dar și pentru negustorii care se coborau din Polonia, acest sat a funcționat dintotdeauna ca un centru comercial important. La 1821, domnitorul Mihai Șuțu îi confirma boierului Iordache Roset-Roznovanu dreptul de a ține 21 de iarmaroace anual, pe moșia Pașcaniului. La acea vreme, numărul iarmaroacelor ținute într-o localitate era un indicator al însemnătății sale economice. Nu țineai iarmaroc dacă n-aveai clienți în zonă. Târg din 1842, Pașcaniul devine tot mai important în a doua jumătate a secolului. Construirea căii ferate Roman – Iași, via Pașcani, l-a transformat în nod feroviar, iar dezvoltarea orașului a gravitat mult timp în jurul căii ferate și a atelierelor pentru repararea materialului feroviar. Devenit sediu al plășii Siretul de Jos din județul Suceava în 1892, Pașcaniul a crescut treptat, înglobând satele din jur și transformându-se în oraș în 1923 și în municipiu în 1995.
Industria a murit
E greu de înțeles decăderea Pașcaniului după 1990, pentru că economic ea nu are nicio justificare. Spre deosebire de Iași, unde s-a construit în perioada comunistă o industrie grea supradimensionată, care nu putea funcționa decât cu materii prime aduse de la sute de kilometri distanță, Pașcaniul a avut o dezvoltare mai echilibrată. Funcționau acolo unități dedicate întreținerii căii ferate, vagoanelor și locomotivelor, lucru firesc prin poziționarea Pașcaniului pe una dintre cele mai importante magistrale feroviare ale țării. Blugii de Pașcani erau celebri în toată țara, ca și perdelele fabricate aici. Din nou, o industrie ușor de susținut și aprovizionat. Fabrica de zahăr funcționa din plin, bazându-se pe producția locală de sfeclă. Pe scurt, Pașcaniul era un centru agroindustrial cu o industrie alimentată din surse locale. În bună parte, acea industrie a murit, iar Pașcaniul a ajuns să fie declarat zonă defavorizată în 2002. Dar oare nu există viitor?
Redresarea
Economia locală este susținută acum de sectorul renăscut al confecțiilor, de fabrica de drojdie, de compania de industrializare a cărnii, de un producător de tâmplărie și de câteva firme solide de construcții. E ceva, ca să fim sinceri. Acum 5 ani, în Pașcani erau înregistrați 785 de șomeri. Acum au rămas 400, deci se poate spune că lucrurile merg mai bine. Totuși, locurile de muncă disponibile la nivel local sunt îndeosebi cele de genul sudor, strungar universal, electrician sau șofer. Pentru studii superioare, societățile locale oferă posturi de economist, consilier juridic, agenți de vânzări și mai puține pentru ingineri. Pentru ca lucrurile să meargă într-adevăr ca lumea, ar trebui ca măcar o parte a planurilor existente să fie puse în practică.
Parc industrial
Orice s-ar întâmpla, Pașcaniul nu se poate mișca din loc, iar poziția sa pe hartă va rămâne la fel de favorabilă. CFR are în derulare la nivel național investiții în infrastructura feroviară în valoare de 4,7 miliarde euro. Până în 2020, acestea se vor realiza exclusiv în zona de vest a țării, dar lansarea de proiecte și în zona Moldovei ar însemna pentru Pașcani renașterea ca nod feroviar relevant, situat la intersecția a două magistrale. Tot nod ar fi Pașcaniul și rutier, după construirea celor două autostrăzi prognozate pentru Moldova: A7, pe traseul București – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Suceava – Siret și A8, pe ruta Ungheni – Iași – Pașcani – Ditrău – Târgu Mureș. La sfârșitul lunii septembrie, Consiliul Județean a aprobat proiectul de înființare a două parcuri industriale, unul dintre ele urmând să fie la Pașcani. Ar fi nevoie de 25 ha de teren, asigurate de Primăria municipiului, care ar trebui să finanțeze și racordarea la utilități. Terenul există, sub forma unei pășuni din Sodomeni, aflată la doi pași de traseul viitoarei autostrăzi A8. Primele două mingi, calea ferată și autostrăzile, se află la București. Cea de-a treia însă, se află exclusiv în terenul Pașcaniului. Întrebarea este dacă o va juca și cum.