Skatepark-ul Rozelor, grija Clujului pentru adolescenți. Iașul e iar codaș

Reflector

La o dezbatere televizată, un cetățean numit pompos „analist politic” a fost întrebat de ce primarul X, din Capitală, bineînțeles, pentru că majoritatea televiziunilor „naționale” sunt de fapt televiziuni locale bucureștene, nu face ceva cu adevărat important. Pasaje auto care să rezolve ambuteiajele, înlocuirea tramvaielor rablagite cu altele noi, mă rog, ceva să se vadă. Analistul a răspuns simplu: e mai ușor să plantezi panseluțe decât să construiești pasaje. Da, așa e, dar e o frază care de fapt nu răspundea la întrebare. Nu e vorba doar de dificultățile ce pot apărea în calea unui proiect și de cât de prost e primarul. Ce, parcă Bolojan de la Oradea nu planta panseluțe? Sau Boc, de la Cluj-Napoca, nu schimbă borduri? Credeți că fac numai proiecte majore, cu care să rupă gura târgului și a națiunii? Așa că azi vom vorbi despre mărunțișuri. Încă mai puțin de atât: despre un singur mărunțiș.

Fiecare vrea câte ceva
Un primar nu trebuie să mulțumească 2-300.000 de oameni pentru a mai fi ales o dată. Trebuie de fapt să mulțumească zeci sau sute de grupulețe, unele cu doar 100 de membri, altele cu 10.000, interesate fiecare de altceva. Noi de exemplu, suntem pietoni. Pe dumneavoastră vă dor ambuteiajele din trafic. Pe noi, calitatea autobuzelor. Pe alții, panseluțele. Alt grup e interesat în principal de pistele de biciclete. Un altul, de apa caldă. Iar cei care sunt părinți, de posibilitățile pe care le are copilul lor de a se juca în siguranță. Și tot așa. Primarul trebuie să facă câte ceva pentru a răspunde așteptărilor fiecărui grup de alegători.

Clujenii au cerut asta
Uitându-se probabil pe harta orașului, colorată diferit în funcție de cât e de iubit de alegătorii de acolo și de așteptările lor, primarul Clujului și-a adus aminte că și părinții de adolescenți votează. Iar unii adolescenți poate chiar vor deveni majori până la următoarele alegeri. Iar tinerii votează. Și ce le place adolescenților, mai ales băieților? Să facă impresie în ochii fetelor cu talentul lor, curajul și virtuozitatea. Iar acrobațiile cu bicicletele ori rolele sunt perfecte pentru așa ceva. Așa s-a născut ideea Skatepark-ului Rozelor, într-un parc de două hectare, înspre Mănăștur. Acolo exista deja o zonă de skating de 1.050 mp. În cadrul programului sistemului local de bugetare participativă, clujenii au cerut și au votat pentru extinderea acestuia. Și așa, din 1.050 mp s-au făcut 2.150 mp. În fond, e sport olimpic, nu?

Investiție de 3 milioane de lei
Printre altele, proiectul prevedea instalarea unor dulăpioare metalice pentru ca adolescenții să aibă unde-și lăsa lucrurile proprii. Arhitecții Primăriei s-au amuzat, au făcut bancuri zicând că probabil băieții o să țină acolo pansamente sau țigări, dar au redactat proiectul, că doar de asta erau plătiți. S-au prevăzut și bănci inteligente, cu Wi-Fi, cișmele, toalete publice, iluminat nocturn și altele. Evident, în afara rampelor, pistelor și celorlalte dotări specifice. Și s-a lucrat cu atâta atenție, încât arhitecții au raportat că un singur copac trebuia tăiat pentru a face loc triplării suprafeței ocupate de piste. În schimb, au fost plantați 30. Proiectul a fost propus în 2018. În 2019, a fost redactat. În 2020 era scos la licitație. Săptămânile trecute, s-a tăiat panglica, după o investiție de 3,1 milioane lei lei.

E jale mare la Iași
Ăsta e proiectul clujean, pe scurt. Între noi fie vorba, Iașul are de câțiva ani buni un skatepark. Ca și Cluj-Napoca, ne-am apucat și noi să-l modernizăm. Ba chiar înaintea lor. În 2019 se tăia panglica. Tot într-un parc de vreo 2 hectare, ba chiar mai mărișor: Parcul Expoziției. Doar că e jalnic. Un teren de handbal e stadion în comparație cu skatepark-ul ieșean. Am spune că are vreo 300 mp, dar parcă vă și auzim cum spuneți că presa umflă cifrele. Toaletele publice sunt niște bude de plastic și nimic mai mult. Nu există un minim de dotări pentru cei veniți acolo, în afara câtorva rampe de tablă. E drept, vorba aia: de câți bani, atâta marfă. A costat de 10 ori mai puțin decât cel clujean. Și nici măcar nu a fost făcut pe banii Primăriei, ci ai unui partener privat, respectiv un lanț de supermarket-uri. Primăria nu s-a agitat în niciun fel. Poate dacă dădea și ea 70-100.000 de euro, s-ar fi făcut ceva mai acătării…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *