Reclamă ioc, turiști străini pe sponci

Metropolis

La începutul anului trecut, o știre făcea valuri în Europa. Peste 150.000 de oameni au ieșit în stradă în Barcelona, protestând împotriva… Nu, nu a guvernului central, deși mișcarea autonomistă din Catalonia este destul de activă. Ci împotriva turiștilor. Oamenii, iar 150.000 nu sunt deloc puțini, scandau „turiști, mergeți acasă, refugiați, bine ați venit”. Din colțul nostru de lume, e greu de înțeles cum de catalanii au ajuns să se revolte împotriva turiștilor, care au cheltuit în 2017 nu mai puțin de 30 de miliarde de euro în Barcelona. Cum să dai cu piciorul la atâția bani, care reprezintă 12% din produsul intern brut al orașului? Simplu. În 1990, în oraș au venit 1,7 milioane de turiști. În 2017, numărul lor ajunsese la 32 de milioane, de 20 de ori mai mulți decât întreaga populație a orașului. Numărul enorm de vizitatori a dus la creșterea chiriilor, a prețurilor în general, la supraaglomerarea spațiilor publice și chiar la golirea de locuitori a unor întregi cartiere, transformate în locuri de cazare pentru turiști. Deși reprezintă oficial 18% din populația orașului, față de doar 2% în 2000, imigranții nu fac probleme, ci se integrează destul de ușor printre locuitori.

Pe locul 12
De ce am adus vorba de Barcelona? Pentru că ei au prea mult o marfă care nouă ne lipsește aproape total: turiștii. Cu toate pretențiile sale de capitală culturală, de centru universitar major și de tot ce mai vreți, Iașul este abia pe locul 12 între județele țării din punct de vedere al numărului de turiști. Durata medie a unui sejur în Iași este sub două zile, ceea ce înseamnă că vizitatorii vin aici ca să aibă de unde pleca. Aproape 60% dintre vizitatori vin aici de altfel cu afaceri sau pentru a participa la congrese, conferințe, cursuri, târguri și expoziții. Doar un sfert vin în vacanță. Un studiu făcut la nivel european indică un raport invers în orașele comparabile cu Iașul. La alții, turismul de afaceri reprezintă cel mult 40% din total. Restul înseamnă vacanțe, plajă, bere, selfie-uri și altele asemenea. Ce putem face totuși pentru a schimba lucrurile? Cel mai la îndemână răspuns, reclamă.

Calcule simple
În urmă cu câțiva ani, directorul de atunci al aeroportului începuse o campanie de promovare în județele din jur. Vrei să mergi la muncă în Italia? Hai de la Iași, că avem curse externe. Ideea nu era chiar proastă, doar că a rămas la jumătate. Ideal ar fi fost să existe panouri similare și în Italia. Vrei să vezi un oraș străin? Hai la Iași, că ai cursă directă. E drept, asta nu mai era treaba aeroportului, ci a autorităților locale. Iașul are legături directe cu vreo 20 de orașe străine, din Italia, Franța, Belgia, Germania, Spania, Austria, Olanda, Germania, Danemarca, Cipru sau Grecia. Cu excepția ultimelor două, e vorba de țări în care oamenii au bani serioși de cheltuit. Fără a lua în calcul decât orașele spre care avem zboruri directe de la Iași, nu și pe cele apropiate de acestea, vorbim de 25 milioane de oameni. Dacă doar 1% dintre aceștia ar putea fi convinși să facă o excursie la Iași, am vorbi de 250.000 de turiști suplimentari. De cinci ori mai mulți decât vin acum la Iași. Iar tradus în bani, asta înseamnă enorm. În medie, un turist străin cheltuiește în timpul unui sejur în România cam 500 de euro. Hotel, pizza, cluburi, suveniruri, taxi și altele. 250.000 de turiști în plus în Iași ar însemna 125 milioane de euro aruncați anual în plus în economia locală. Aproape 600 milioane de lei, în condițiile în care întregul buget al municipiului din acest an s-a ridicat la 848 milioane de lei. Aproape 600 milioane de lei reprezintă de trei ori mai mult decât bugetul de investiții al municipalității. Și nu am luat în calcul decât 1% din populația orașelor cu care avem legături aeriene directe. Credeți că merită oleacă de investiție în promovare pentru a atrage acești bani?

Firme specializate
O campanie de marketing turistic pentru un oraș e o chestiune complexă. Ne îndoim că vreo primărie din țară ar fi capabilă să o facă de capul ei. Există însă firme specializate care tocmai cu asta se ocupă. Primul pas constă în selectarea unei astfel de firme, care să facă planul de marketing. În linii mari, un astfel de plan presupune folosirea așa-numiților influencer-i, oameni specializați în a face reclamă. Asiguri un sejur gratuit unui vlogger cu 2 milioane de abonați, iar acela povestește ce fain e orașul tău și ce bine s-a simțit acolo. Se tipăresc pliante, dar nu ca cele pe care le facem noi, cu povești nemuritoare întinse pe pagini întregi. Informații scurte și la obiect, cu poze mari. Se construiesc platforme de discuții pe Facebook, se strâng părerile risipite pe net de către turiști care au mai trecut prin oraș. Există motoare de căutare specializate în astfel de lucruri, mai eficiente decât google. Se adaptează mesajele la tipurile de turiști posibili. De fapt, adaptarea poate merge aproape până la personalizarea mesajului pentru fiecare om. Ne-ar lua o pagină întreagă de ziar, cu liniuță de la capăt, pentru a povesti despre ce se poate face și ce trucuri se folosesc pentru a atrage un singur turist.

Câteva sute de mii de euro
Cât ar costa concret o astfel de campanie de marketing? Depinde ce și cât vrei. Italia a cheltuit 12 milioane de euro pentru promovarea regiunii Lombardia. Portugalia a băgat într-o singură campanie 5 milioane de euro. O campanie de promovare a unui oraș costă de la 20.000 la 12-13 milioane de euro, în funcție de câți bani ai și ce vrei să obții. În medie, conform studiilor europene de specialitate, o campanie bună costă cam 400.000 de euro. Nici două milioane de lei. Cam 8 lei pe turist nou adus. Vă pare mult să cheltuiești doi euro pentru a convinge să vină la Iași un om care va cheltui 500 de euro? Nouă, nu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *