Cam de prin 2000, când România a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană, drăguța de Comisie Europeană a început să ne dea bani. Nu mulți, ca acum, dar destui pentru a face câte ceva, mai ales că țara noastră trecea printr-o perioadă în care nu avea bani nici să treacă strada, cum se zice. Erau bani dați pe proiecte, ca și acum, în ideea ca autoritățile noastre să se deprindă cu modul de lucru al Uniunii și cu responsabilitățile față de banul comunitar. La acea vreme, Consiliul Județean ieșean era lider național. Se „ciupeau” bani de la coana Europă pe orice program disponibil. Ne trebuia, nu ne trebuia, făceam. Pe termen scurt, era o idee bună. Funcționarii învățau să facă proiecte, iar firmele de construcții aveau și ele bani să plătească lefuri. Pe termen lung însă, ne-am pricopsit cu niște investiții fie prost făcute, fie inutile și cu care nu mai știm ce să facem. Comuna Popricani a avut ani de zile conturile blocate din cauza unui drum făcut cu picioarele. Consiliul Județean a edificat două construcții frumoase și necesare pe hârtie, dar… Despre una vom vorbi și noi azi. Nu că ar fi prima dată.
În ultimii ani, nimic
Centrul Expozițional „Moldova” a plecat de la o idee generoasă. Iașul, oraș cu pretenții, nu putea pune la dispoziția firmelor care voiau să organizeze vreun târg sau o expoziție decât spații în aer liber și Sala Polivalentă. Iar aceasta nu fusese gândită pentru așa ceva. Comisia Europeană a fost de acord cu ideea, ne-a aprobat proiectul și ne-a dat banii, rezultând un centru expozițional în capătul CUG-ului, în urma unei investiții de 8,39 milioane euro. La final, CJ a constatat că nu are ce face cu el. Pur și simplu, organizatorii de evenimente nu se înghesuiau să organizeze acolo nimic. Cu chiu cu vai, în primii 8 ani de la inugurare s-au organizat 11 evenimente mari și late, bașca un forum de cooperare cu Republica Moldova și Ucraina. În ultimii 5 ani, nimic. Față de obiectivul declarat, de 15 evenimente anual și 1.600 de firme expozante, diferența era ca de la cer la podea.
Închis de-a binelea
Întâi, s-a dat vina pe poziționare. Dacă voiai să organizezi un târg de utilaje agricole, de exemplu, trebuia să parcurgi tot orașul, venind dinspre Păcurari. Problema ar fi trebuit luată în calcul înainte să se înceapă lucrările, dar asta e altă discuție. Oricum, nici deschiderea șoselei de centură, care a făcut Centrul mult mai accesibil, nu a schimbat lucrurile. Centrul a rămas la fel de pustiu. CJ a încercat să scape de el, oferindu-l spre închiriere, în condiții mai mult decât avantajoase, dar s-au organizat 5 licitații, fără să se prezinte cineva. Prin 2018, s-a încercat deschiderea acolo a unui „centru regional de transfer tehnologic”, dar s-a renunțat și la asta. Universitatea Tehnică avea de altfel un astfel de centru încă din anii ’90. Mai nou, universitatea „A.I. Cuza” și-a făcut propriul centru, iar UMF s-a apucat și ea de treabă în aceeași direcție. În cele din urmă, centrul expozițional a fost închis de-a binelea. Deși, între noi fie vorba, clădirea nu ar fi chiar inutilă.
Pentru o instituție publică
Centrul poate găzdui ușor vreo instituție publică ce are nevoie de spații ample, pentru laboratoare, utilaje și altele la fel. Biroul de Metrologie, Garda de Mediu, Inspectoratul în Construcții sau alte instituții de acest gen ar putea funcționa de minune acolo. E drept, ele au deja sedii. Dacă n-ar avea și ele sedii deja, Uniunea Artiștilor Plastici sau Universitatea de Arte și-ar găsi loc ușor. Spațiile largi permit la o adică și găzduirea unei expoziții de artă monumentală.
Un mall cultural
Apropo de spații ample, interiorul centrului expozițional seamănă destul de bine cu biblioteca centrală Oodi din Helsinki. Deschisă în 2018 într-un sediu cu o arhitectură futuristă, semănând cu orice, numai cu o bibliotecă prăfuită nu, Oodi a fost declarată chiar anul următor ca cea mai bună bibliotecă din lume. Cu foarte puțin efort, Biblioteca Județeană „Gh. Asachi”, aflată de altfel în subordinea CJ, ar putea funcționa aici. E destul loc pentru depozitarea tuturor celor peste 600.000 de volume ale bibliotecii, pentru săli de lectură, ba și pentru amenajări moderne, ca săli de proiecție sau multimedia. În asociere cu biblioteca, aici ar putea funcționa și alte instituții culturale, cum sunt Școala Populară de Arte sau Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale. Ar putea fi amenajat un întreg mall cultural. Acum, instituțiile de cultură ale CJ sunt împrăștiate în cele mai ciudate locuri, iar actualul sediu al bibliotecii nu are ca avantaj decât faptul că se află în centrul orașului. Atât.
Concurs de soluții
Soluții ar mai fi, chiar plecând de la obiectivele secundare inițiale ale proiectului. Se poate amenaja un centru IT, necesar unei industrii aflate la Iași în plină înflorire. La fel, se poate amenaja un incubator de afaceri. Poate nu chiar ceva atât de pretențios, pentru că, sincer, ne îndoim de capacitatea CJ de a administra un asemenea obiectiv. Dar se pot, pur și simplu, oferi spații gratuite unor firme nou-deschise. Măcar CJ scapă de costurile întreținerii clădirii. În ultimă instanță, se poate organiza un concurs de soluții. Cu banii cheltuiți într-un an pe întreținerea la minim a clădirii, plătești pe cel care îți oferă o idee viabilă.