Niște mărunțiș de la UE pentru proiecte comune cu R. Moldova

Calcul la rece

Când s-a pus problema extinderii Uniunii Europene, principala problemă a Bruxelles-ului a fost cum să pregătească viitoarele state membre să acceseze banii europeni. Programul PHARE, destinat inițial doar pentru Polonia și Ungaria, dar extins pe urmă până și României, a făcut parte din aceste pregătiri. Pe urmă, când am aderat și noi, s-a pus problema cum să se procedeze cu Republica Moldova. Măcar atât au cerut și ai noștri la negocierile de aderare, să se aibă în vedere relațiile speciale pe care le avem cu vecinii de peste Prut. De la aceste relații și de la dorința europenilor de a nu se trezi cu milioane de imigranți veniți din spațiul ex-sovietic s-au născut programele de cooperare transfrontalieră. Un fel de „vă dăm bani și pentru vecinii voștri, numai țineți-i dincolo de granițe”. Astfel de programe au fost lansate pentru România și Republica Moldova, pentru România și Ucraina sau pentru Polonia și Ucraina. Cum merg astfel de programe și cum putem beneficia de pe urma lor vom povesti mai departe.

Proiecte „subțiri”
Ideea e simplă. Un partener de dincoace de Prut cooptează un partener de dincolo și fac un proiect de tocat bani europeni împreună, pe o temă de interes reciproc. O fi ideea simplă, dar aplicarea e mai problematică. E greu de găsit un proiect cu adevărat comun, cu excepția construirii unui pod sau a renovării unui punct vamal. Ca urmare, ce s-a făcut până acum a stat sub semnul improvizării. De exemplu, s-au făcut numeroase schimburi de experiență, luându-se câte un lot de funcționari din raionul Ialoveni, de exemplu, pentru a fi aduși la Iași la niște cursuri intensive despre administrația românească și funcționarea Uniunii Europene. E greu de spus în ce măsură administrația noastră poate fi un model pentru oricine și cât îi ajută pe basarabeni să știe cum merg instituțiile UE, în condițiile în care nu au speranțe să fie acceptați prea curând ca membri. Alt tip de proiecte a fost făcut pe linie de turism, dar alea au fost de-a dreptul comice. De exemplu, la Iași s-a făcut marcarea unor monumente istorice și străzi de interes turistic, în colaborare cu autorități moldovenești. S-a pus o tablă cu strada Alexandru Lăpușneanu la Iași, s-a pus altă tablă la Bălți. Nu ne întrebați ce are în comun Iașul cu „capitala de nord” a Basarabiei, că nu știm.

Patru județe de la noi
Și totuși, Programul Operațional Comun România – Republica Moldova poate fi de un real folos pentru ambele state. Hai să zicem că până acum abia ne-am dumirit cum se poate colabora, iar până în 2020 ne punem pe treabă. Programul are un buget de 48,6 milioane de euro, bani care pot fi folosiți de județele de frontieră cu Republica Moldova, adică Botoșani, Iași, Vaslui și Galați și de toate raioanele moldovenești, inclusiv alea din Transnistria. După o lungă pregătire, programul a fost lansat săptămâna trecută, cu un termen foarte scurt de depunere a proiectelor. E drept că suma nu este foarte mare, așa că banii se vor termina oricum repede.

Bază de antrenament ISU
Pentru ce se pot cere bani europeni? În primul rând, pentru proiecte „hard”, de promovare a culturii, conservarea patrimoniului istoric, infrastructură de transport și servicii de sănătate. Pentru astfel de proiecte se alocă între 1,3 și 2 milioane de euro, bugetul total fiind de 32,5 milioane de euro. Aici am avea și noi eternul proiect al podului rutier de la Ungheni, de care se discută de vreo 12 ani. Partea proastă este însă că mai mult de 2 milioane de euro nu putem primi, în timp ce lucrările sunt estimate la 31,5 milioane de euro. Cel mai probabil, se va încerca obținerea de bani din alte surse. Un proiect mai fezabil este cel inițiat de Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență. Acesta intenționează construirea unei baze de antrenament pentru pompierii români și moldoveni în zona C.A. Rosetti. Terenul necesar există, fiind vorba de 5 ha preluate de ISU de la colegii jandarmi. Proiectul prevede și construirea a două heliporturi, unul pe C.A. Rosetti, iar altul la baza ISU de pe Calea Chișinăului. Ar trebui 4,4 milioane de euro, ceea ce înseamnă că doar jumătate din bani pot veni de la Comisia Europeană, restul trebuind să fie alocarea Consiliului Județean.

„Drumul vinului”
A doua categorie de proiecte, pentru care se acordă între 50.000 și 400.000 de euro dintr-un buget total de 16,1 milioane de euro, sunt așa-numitele proiecte „soft”. Acestea pot viza cooperarea instituțională în domeniul educațional, promovarea și conservarea patrimoniului cultural și istoric, infrastructura și serviciile de sănătate, polițienești și de urgență. Un proiect fezabil ar fi „Drumul vinului”, de care am mai discutat noi, care să pună în valoare podgoriile moldovenești de pe ambele maluri ale Prutului. E suficient să introduci în ecuație factorul cultural, adică să prinzi un partener de genul Muzeului Vinului din Hârlău. Mda, doar că timpul pentru depunerea proiectelor e scurt, iar la ora la care vorbim s-ar putea să ne-o fi luat deja alții înainte…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *