Facturile de gaz și electricitate fac ravagii în contabilitatea Teatrului Național „Vasile Alecsandri” și Operei Naționale Române din Iași. Recent, conducerea instituției teatrale a primit o factură însumată la gaz și curent în valoare de 70.000 de euro. Nici Opera nu stă prea bine, factura la energie atingând suma de circa 22.000 de euro. În acest context dramatic, le-am cerut opinia managerilor celor două prestigioase, dar energofage instituții culturale, Daniel Busuioc (director artistic) și Daniel Șandru, aflat la final de mandat. (pamflet)
Daniel Busuioc – Da, am văzut și eu facturile la curent și gaz. Contabilul a încercat să le ascundă, să nu mă facă să pic într-o depresie mai adâncă decât criza energetică. Ce pot să vă spun? Numai candelabrul din Sala Mare are vreo 100 de becuri. Dacă vrem spectacole strălucitoare, se cuvine să avem și o lumină pe măsură. Unii răuvoitori vor spune că ardem gazul de pomană la teatru. Nici pomeneală de așa ceva. Însă, dacă situația asta cu creșterea enormă a prețurilor la energie va continua, vom fi nevoiți să ne adaptăm repertoriul, în ideea de a face ceva economie. De pildă, am putea monta „Proștii sub clar de lună” sau „Steaua fără nume”. Folosim lumina naturală, respectiv pe cea a astrelor nocturne. Pe de altă parte, nu vom mai putea pune în scenă „Apus de soare” sau „A douăsprezecea noapte”, din motive evidente, de slabă luminozitate. Ne descurcăm noi.
Daniel Șandru – Da, factura e uriașă, dar și noi strălucim în peisajul cultural național! La urma urmei, avem atâtea staruri pe scenă care emană o lumină îndeajuns de puternică pentru a ne lipsi de serviciile E.On. Dar, firește, dacă vrei să fii în lumina reflectoarelor, ai nevoie de un pic de curent electric, recunosc. Totuși, de remarcat e că am consumat mult mai puțină energie decât colegii noștri de la Național. Asta spune totul despre randamentul nostru, însă nu mai vreau să dezvolt subiectul. Oricum plec din Operă și nu mai am chef de această veche rivalitate. Cu toate astea, nu pot să nu mă întreb: la teatru le-a venit factura la gaz de aproape 60.000 de euro. Păi ce e acolo? Gătesc piesele la aragaz? E un mister. Să treacă pe lemne. Să mai pună pe foc câte ceva din recuzită, din decoruri. Să mai vândă câte ceva din fierătaniile alea vechi din curte, tot scot ceva bănuți din ele. Dar nu-i învăț eu pe ei management. Deocamdată, îi urez succes celui care mă va înlocui, Andrei Fermeșanu. E tânăr, dornic de afirmare, n-o să-l sperie o factură de 20.000 de euro. Așa e viața de artist: vara vesel, iarna trist!
Busuioc (pamflet, foto stânga): Horia, iar a venit o factură uriașă la gaz. Trebuie să facem economie. Mai taie și tu din replici, mai scurtează-ți rochia din Chirița, altfel dăm faliment!