Conducerea centrală a liberalilor a făcut, în recent încheiata campanie electorală, câteva eforturi pentru a-i aburi pe ieșeni și a primi voturi. Astfel, în ultimele zile de campanie, vicepremierul Raluca Turcan a făcut o vizită maraton la Iași, unde a vorbit cu absolut toată lumea, de la doctori la ingineri, de la profesori universitari la directori de întreprinderi. Printre cei cu care Turcan s-a întreținut amiabil s-au aflat și Ioan Nani, directorul general de la Antibiotice SA, și Grigore Tinică, managerul Institutului de Boli Cardiovasculare. Ambii au fost felicitați și au primit promisiuni de sprijin guvernamental. După alegeri, evident. Rămâne acum să vedem câte dintre promisiuni chiar se vor materializa. (pamflet)
Suntem pe șesul Bahluiului, undeva în zona comunei Miroslava. Grigore Tinică, îmbrăcat într-o salopetă de constructor, lipește atent stetoscopul de pământul uscat al câmpului. De el se apropie Ioan Nani, călcând apăsat.
Ioan Nani: – Cum e, profesore? O mică consultație pe teren?
Grigore Tinică: – Pssst, liniște! Ascult bătăile pământului. Doar știi că am primit promisiunea că aici va fi construit noul Institut de Boli Cardiovasculare. E firesc să-i fac un control amănunțit, să n-avem probleme mai târziu.
Ioan Nani: – Sincer, n-am mai văzut pe cineva să asculte brazda de pământ cu stetoscopul.
Grigore Tinică: – Așa sunt eu, precaut. Dacă cernoziomul ăsta are vreun suflu și-i cauzează efort șantierului? Sau cine știe, face niște palpitații la un moment dat atât de mari, încât dărâmă toată șandramaua construită pe el.
Ioan Nani: – Și, ai descoperit ceva?
Grigore Tinică: – Deocamdată, nu. Pare a fi un pământ sănătos, numai bun pentru dezvoltări imobiliare.
Ioan Nani: – Așa e, tot ce e în zona Miroslava pare a fi binecuvântat de zeul Midas. Aici, totul se transformă în aur. Mare noroc a avut și primarul ăsta, Dan Niță. Pur și simplu, îi cresc fabricile și uzinele în curtea primăriei.
Grigore Tinică: – Da, dar Spitalul Regional de Urgență l-a ratat. Asta ar mai fi lipsit, ditamai spitalul de urgență și cel de boli cardiovasculare să fie construite pe imașul gospodărit de Niță. În fine, eu deja îmi fac planuri în privința spitalului meu. Am niște idei revoluționare, abia aștept să le discut cu vicepremierul Turcan.
Ioan Nani: – Păi, uite că vine acum. Și eu vreau să-i povestesc câte ceva de penicilină, sunt convins că va fi extaziată de subiectul ăsta.
De cei doi se apropie Raluca Turcan, călcând dezechilibrată pe tocurile înalte.
Ioan Nani: – Sărumâna, doamna ministru! Bine ați venit în noul Eldorado al investițiilor locale, deja celebrul șes al Bahluiului din zona Miroslava.
Raluca Turcan: – Bine v-am găsit! Pare un pământ ospitalier pentru afaceri, mai puțin pentru cele cu pantofi. Mi-am rupt deja un toc pe drumul spre dumneavoastră.
Grigore Tinică: – E un pământ pe care vă așteptăm cu dragă inimă. Cel puțin eu, să știți că am toate ventriculele deschise pentru oferta dumneavoastră.
Raluca Turcan: – Aha, sunteți domnul cardiolog Tinică? Așa e, vom investi aici o sumă frumușică, pe placul inimii dumneavoastră.
Ioan Nani: – Domnul doctor are niște idei pe care vrea să vi le prezinte.
Raluca Turcan: – Vai, desigur, dar nu am prea mult timp la dispoziție. Programul zilei e plin de întâlniri cu lumea bună a Iașului. Dumneavoastră sunteți doctor, așa că știți cum e cu programările.
Grigore Tinică: – Dar nu vă rețin mult…
Raluca Turcan: – Așa spun toți, dar apoi nu mai scap de ei. Bine, mă dezavantajează și faptul că sunt o tipă frumoasă și cochetă, asta sporind nevoia bărbaților de a dialoga cu mine pe teme dintre cele mai bizare.
Ioan Nani: – Eu voiam să vă prezint cele mai noi sortimente de antibiotice pe care le-am lansat pe piață, dar dacă spuneți că n-aveți timp…
Raluca Turcan: – Sunt convins că faceți niște pastiluțe minunate care vindecă cele mai nesuferite guturaie. Dacă vreți, trimiteți-mi și mie câteva la pachet, o să le gust pe drum.
Ioan Nani: – Veți avea nevoie de rețetă, nu vi le pot da așa…
Raluca Turcan: – Dumneavoastră aveți impresia că tot ce face guvernul PNL nu e pe rețetă? Avem rețete de toate felurile, de la cele eliberate de psihiatri, până la rețetele scoase de marii bucătari ai Bucureștiului. Bine, avem consultanță și de la niște berari, special pentru domnul Ludovic Orban.
Grigore Tinică: – Măcar dați-mi voie să vă mulțumesc pentru promisiunea de a construi un nou centru de tratament pentru bolile cardiovasculare.
Raluca Turcan: – Vă permit, mai ales că a fost ideea mea. Știți cum sunt eu? Vă citez din Caragiale: ochi alunecoși, inimă zburdalnică! Care va să zică, era firesc să dau din vistieria statului câțiva bănuți pentru ieșenii inimoși. Am plecat, până la drum mai fac o oră cu pantofii ăștia defecți. Pa, pa!
Turcan se îndepărtează șchiopătând, urmărită de privirile celor doi directori.
Ioan Nani: – Îmi pare rău că n-ai avut timp să-i spui câte ceva despre planurile tale. Măcar eu m-am scos. Îi trimit niște trufandale de Nistatină, din alea fine, pentru doamne.
Grigore Tinică: – Nu-i nimic. Eu rămân aici să consult în continuare brazdele de pământ. Sper doar să nu mă confrunt cu o circulație defectuoasă a banilor guvernamentali pompați spre Iași. Dacă e nevoie, ca să scurtăm tot circuitul, mă duc direct la Bucurețti să fac niște by passuri la conturile de investiții!
