Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, este nevoit să treacă zilnic prin tot felul de grele încercări pe care doar politica le scoate în calea unui cetățean obișnuit. Unul dintre cele mai grele examene din viața fruntașului liberal îl reprezintă întâlnirea cu limba engleză, situație în care Alexe dă rateuri care fac deliciul publicului. După o ședință furtunoasă de Consiliu Județean, am reușit să realizăm un interviu cu liderul liberal care tocmai își dăduse măsura abilităților sale de poliglot. (pamflet)
IEȘEANUL: – Domnule președinte, o nouă săptămână de lucru, o nouă ședință de Consiliu Județean. Cum au decurs lucrările reuniunii de azi?
Costel Alexe: – Well, aș putea spune că suntem pe drumul cel bun, cel puțin eu. Am trântit niște invective, niște ironii deplasate, ba chiar unii m-au acuzat că fac miștouri ieftine în luările mele de cuvânt. Normal că sunt ieftine, eu știu cum să gospodăresc banul public, nu cumpăr miștouri la prețuri de zece ori mai mari decât în caietul de sarcini. Trebuie să strângem cureaua, iar asta se poate face doar dacă economisim la capitolul glume. Cu cât sunt mai derizorii, cu atât costă mai puțin. M-am interesat, cunosc bine piața.
IEȘEANUL: – De ce nu redeschideți spitalul mobil de la Lețcani? Ați mai reduce presiunea de pe paturile ATI din Iași.
Costel Alexe: – Domnule, aici nu vorbim ca și cum am deschide un Lidl sau Profi. Am fost acolo, curge apa prin tavan, pe sub ușă. Nu știu de unde vine, i-am întrebat și pe cei de la Apele Române, le-am cerut sfatul. Mi-au trimis un specialist, dar ăla mi-a zis că se pricepe doar la apă minerală la jumate și la trei sferturi, că abia terminase școala de ospătari. Eu am încercat să vin cu soluții, de pildă să fac o ușă din tablă zincată, să fie salonul ăla ca un soi de buncăr. Dar, spuneți și dumneavoastră, cine mă mai servește azi cu tablă la botul calului? Nu-i nimic, eu mai aștept, am răbdare.
IEȘEANUL: – Cu engleza cum mai stați?
Costel Alexe: – Separați, ca și până acum. Ea a încercat să aibă o relație serioasă cu mine. Mi-a spus că, chiar dacă nu o înțeleg, îmi va da timp să ne cunoaștem mai bine. Într-adevăr, mi-a dat ceva, dar erau timpurile verbelor. Unde mai pui că, în patul conjugal, mă punea să conjug verbe indecente. Bătaie de joc, ce mai!
IEȘEANUL: – Casă cu acoperiș din tablă sau din țiglă?
Costel Alexe: – Casa Pătrată.
IEȘEANUL: – Ministru sau președinte de Consiliu Județean?
Costel Alexe: – Bogdaproste!
IEȘEANUL: – To be or not to be?
Costel Alexe: – Bam, bam, bam!