Așa ceva mai rar: primari de nota 10

Reflector

De vreo câțiva ani, politologii din toată lumea se chinuie să-și dea seama încotro o ia democrația. În Grecia guvernează un partid inexistent acum 20 de ani, în Italia la fel, în Austria a ajuns cancelar un puștan de 32 de ani, reprezentant al unui partid de extremă dreaptă cu o figură de gigolo sau de fotomodel, iar președintele Croației, o tipă de-a dreptul sexy pentru cei 50 de ani ai săi, a petrecut în vestiarul echipei, alături de fotbaliștii care au înfrânt Rusia la campionatul mondial. Politica se schimbă, iar regulile tradiționale ale jocului încep să nu mai fie valabil. Lumea vrea altceva. Și nu doar la alții, ci și la noi acasă. Până acum, n-am avut președinte neamț și nu ne-ar mira prea mult dacă în 2019 vom avea ca președinte vreo Ildiko Kemény. Nu de alta, dar deja nu mai e nimic neobișnuit să avem prin țară primari atipici. Despre câțiva, vom vorbi și noi azi.

La trei voturi distanță
Sătenii din comuna arădeană Petriș și-au ales în 2016 ca primar o bucureșteancă de 31 de ani. Fostă bucureșteancă, mai exact, pentru că legea cere ca primarul să stea, cu acte în regulă, în localitatea pe care o păstorește. Irina Onescu (foto) a lucrat pentru MTV, ca realizatoare de emisiuni, având și o firmă de producție audio-video și organizare de evenimente. Printre altele, a înființat și un festival de muzică într-o fostă cazarmă, dezafectată, în județul Hunedoara. La 26 de ani, s-a mutat în Petriș, cu cățel și purcel. Aici, a cucerit inimile localnicilor prin spiritul său non-conformist și prin organizarea unui maraton de ciclism intitulat „Drumul Regelui”, menit să promoveze turistic comuna. A candidat și a câștigat. La doar trei voturi distanță, dar localnicilor nu le-a părut rău. Întâi și-a donat salariul, timp de trei luni, pentru a da un exemplu care să impulsioneze strângerea de fonduri pentru reabilitarea școlii. Campania „Școala din vise” a strâns 3.000 de euro în doar două săptămâni. Mai nou, a lansat o altă campanie: „Foaie verde de măcriș, vreau o casă la Petriș”, menită să găsească proprietari pentru casele abandonate din comună.

A deszăpezit primarul
Irina Ornescu nu e totuși singurul primar care dă exemplu de cum trebuie făcută treaba. În Argeș, primarul comunei Băbana s-a săturat astă iarnă să aștepte utilajele de deszăpezire „de la județ”. Cumpărase deja utilaje la Primărie, așa că s-a urcat la volanul unui plug și s-a apucat de treabă. Unde nu putea intra plugul, a pus mâna pe lopată. Nu l-au urmat prea mulți săteni, dar Bebe Ivan (foto) nu s-a descurajat. Doi-trei oameni iarna asta, iarna viitoare va ieși tot satul. Cam pe aceeași idee a mers și primarul comunei basarabene Teleșeu. Voia să facă un parc pe un maidan abandonat. Anatolie Bucatcă a luat gratuit puieți de la Moldsilva, a pus mâna pe hârleț și lopată și s-a apucat de treabă. L-au urmat doar câțiva dintre cei 1.200 de locuitori ai comunei și doi din cei 9 consilieri. Dar parcul a fost făcut.

Taxa de drum
Idei are și administrația comunei Umbrărești din Galați. E o comună mărișoară, cu șase sate și vreo 7.000 de locuitori. La o astfel de mărime, revin cam 50 km de drumuri comunale și sătești. Multe au fost asfaltate în timp. Doar că în comună funcționează și patru balastiere, pe malul râului Bârlad, iar obiceiul transportatorilor de a supraîncărca remorcile cu piatră este cunoscut. Așa că în comună s-a adoptat o inițiativă rămasă până acum, din câte știm, unică: taxa de drum. În dreptul primăriei a fost montată o barieră. Vrei să treci cu camionul, plătești. Nu mult, doar 20 de lei trecerea, dar de la camioanele care lucrează la patru balastiere și fac fiecare câteva curse pe zi, se adună într-un an câteva sute de mii de lei. Culmea e că transportatorii nu au nimic împotriva. Logic, pentru că banii intră toți în întreținerea drumurilor, așa că suspensiile camioanelor nu se fac praf prin gropi. Toată lumea câștigă. Tot pentru a crește încasările la bugetul local, Primăria organizează cursuri de legumicultură pentru fermierii locali. Ambiția Primăriei Umbrărești este să poată concura celebra comună Matca. Oricum, mai multe solarii înseamnă bani mai mulți la buget. Din nou, o combinație câștigătoare pentru toată lumea.

Un medic primar
Comuna suceveană Baia are tot o femeie ca primar. Mai nehotărâtă din fire, așa cum sunt femeile, Maria Tomescu (foto) nu era probabil sigură ce-i place mai mult să fie: primar sau medic, profesia de bază. Așa că s-a decis să le facă pe amândouă. Biroul ei este și cabinet medical, așa că nu știi niciodată ce așteaptă cei din antecameră: o ștampilă sau o pastilă.

Primarul – salvator
Ciudat e și primarul comunei tulcene Jurilovca, Eugen Ion (foto). La alegerile parlamentare din 2016, în Tulcea s-a întâmplat ceva mai rar întâlnit în politica noastră. Proaspăt aleasă deputat, viceprimarul municipiului, Andaluzia Luca, a refuzat funcția. A preferat să rămână la Primărie. În aceste condiții, poziția pe listă a lui Eugen Ion devenea eligibilă, iar primarul de comună trebuia să devină parlamentar. Doar că… și Eugen Ion a refuzat postul, rămânând primar la Jurilovca. De fapt, omul nici nu voise să candideze, dar a fost pus pe listă pentru că e cunoscut și iubit în județ. Ca să tragă lista în sus, cum se spune. Eugen Ion e cunoscut mai ales ca salvator. Bun barcagiu și înotător, ca orice locuitor al Deltei, primarul e cel care preia apelurile la 112 atunci când e vorba de oameni aflați în pericol de înec. Ultima ispravă, chiar la sfârșitul lunii mai, când primarul a salvat de la înec trei turiști care se îndreptau spre Gura Portiței într-o barcă mică, pe o vreme teribil de vântoasă.

Din străinătate
Gospodari am găsit peste tot în țară. Destul de răsfirați, e drept, dar ei există. Așteptăm totuși cu nerăbdare ziua în care va deveni primar și la noi vreun tip ca Jón Gnarr. E fostul primar al capitalei islandeze, Reykjavik. În copilărie a fost diagnosticat cu ADHD și retard mintal. A fost șofer de taxi, membru într-o formație de punk intitulată „Nasul care curge” și actor umoristic. În 2009, a fondat Partidul cel mai Bun. Chiar așa se chema partidul. În campania electorală pentru câștigarea primăriei Reykjiavik, Gnarr a declarat ferm că nu își va respecta nicio promisiune electorală. În plus, a spus că partidul lui și chiar el însuși sunt corupte în mod deschis, acuzând celelalte partide că sunt corupte în secret. Pagina sa de Facebook era plină cu fotografii ale gunoaielor pe care le strângea de pe străzi în drum spre birou. Dacă tot e la modă ecologismul, parcă e mai frumos să faci ce predici, nu?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *