Numele lui Mircea Lucescu a fost vehiculat zilele trecute ca fiind unul dintre oamenii de fotbal care ar vrea să se implice în finanţarea lui Poli Iaşi. Pe de o altă parte, preşedintele Florin Prunea, aflat pe picior de plecare de la gruparea din Copou, neagă această informaţie. Alte zvonuri merg în direcţia unor oameni de afaceri din Krasnodar, dar şi Octavian Moraru, patronul echipei moldovene Zimbru Chişinău, club care are deja datorii de două milioane de euro. Prin urmare, finanţarea lui Poli încă se joacă, deznodământul urmând să-l aflăm spre sfârşitul verii. Deocamdată, am pus mâna pe câteva însemnări făcute de Mircea Lucescu în avionul care l-a dus la finala UCL de la Cardiff.
– Am auzit că pe la Iaşi se zvoneşte că aş vrea să investesc ceva bănuţi la echipă. Nu-i vorbă, mie îmi place oraşul, nevastă-mea are câteva neamuri pe acolo, Copoul e frumos vara, nu m-aş da în lături să bag câteva parale în această echipă dintr-un mediu atât de patriarhal. Apoi, chiar parcă aş vrea să mă aşez şi eu într-un loc cu verdeaţă, dar nu din ăla veşnic, ci precum gazonul unui stadion molcom, aşa cum este cel din dealul Copoului. Deocamdată, am reuşit să mai risipesc din zvonurile care au apărut despre această afacere, în aşa fel încât lumea să nu afle cumva despre corespodenţa pe care am purtat-o cu Ahmetov, fostul meu patron de la Doneţk. Omul mi-a zis clar: „Nea Mircea, dacă ai chef să devii şi matale patron de echipă, doar spune-mi şi-ţi trimit cu avionul personal două valijoare de euro. Dacă le interceptează Putin pe drum, asta e, ce-am avut şi ce-am pierdut!”. Totuşi, parcă nu m-aş lăsa nici de antrenorat, mai ales că m-au pensionat ingraţii ăştia de la Zenit. Am auzit că de la Iaşi vor pleca vreo paişpe jucători, aşa că am unde să aduc nişte voinici ruşi, pe care să-i aclimatizez pe iarba din Copou. La o adică, mai strângem şi noi relaţiile de prietenie româno – ruseşti, că parcă prea bate Crivăţul prin Moldova de ambele margini ale Prutului. Iar dacă se bagă şi Moraru, patronul ăla de la Zimbru Chişinău, cu atât mai bine, poate reuşim şi-o punte frăţească între moldoveni. Schimbăm şi emblema lui Poli, punem un Cap de Bour frumos, sugestiv, să înveţe şi băieţii ăştia de unde se trag. Hai că mi-a venit iar cheful să fac treabă, să cresc o nouă generaţie de fotbalişti, de data asta la umbra Teiului lui Eminescu. Fotbal şi poezie, ce poate fi mai frumos, ce poate fi mai în spiritul junimist al Iaşului?
