Marile speranţe, varianta de Bahlui. Mircea Manolache şi Luminiţa Iordache, ultimii mohicani ai UNPR Iaşi

Politică la patru ace

Deşi ecourile alegerilor europarlamentare par a se fi estompat cât de cât, unii dintre învinşi încă resimt rănile eşecului. Cei doi candidaţi independenţi promovaţi intens la Iaşi, George Simion şi Gregoriana Tudoran, încearcă să se resemneze, gândindu-se la alte variante de a-şi continua cariera politică. Cu scoruri ce s-au învârtit în jurul unui singur procent, cei doi vor încerca să se lipească de structura unor partide. Pe de altă parte, UNPR, cu un rezultat de sub 1%, pare a fi dispărut complet din preocupările electoratului, aportul celor doi generali, Anghel Iordănescu şi Ilie Năstase, fiind nul. Aşadar, Gregoriana Tudoran, George Simion şi Mircea Manolache, perdanţii cu brio ai alegerilor, încearcă să-şi revină din corzi. Să vedem ce şi cum gândesc.

Gregoriana Tudoran – Au trecut două săptămâni de la alegeri, iar eu încă nu prea reuşesc să-mi revin. Mă gândesc că se va alege praful de studiile de fezabilitate, caietele de sarcini, măsurătorile, graficele, evaluările topometrice şi toate bullshiturile pe care le-am tot vânturat în legătură cu Autostrada Moldovei. Parcă e păcat să las totul baltă, să mă urc în avionul de Bruxelles şi să mă duc la birou ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Da, voi continua lupta! Din salonul de coafură, din separeul restaurantului meu preferat, voi continua să construiesc Autostrada! Dacă nu voi reuşi să conving pe nimeni, voi găsi un Meşter Manole care să mă zidească într-un pilon de beton în buricul Bruxellesului, aşa, simbolic. Ieşeni, să ştiţi, pentru voi m-am sacrificat! Şi acum, pa, mă duc la job!

Grigore Simion – Nu poate să zică cineva că n-am încercat! Mi-am înfipt braţele puternice în cele două maluri ale Prutului şi am încercat să unesc cele două ţări surori, trăgând ca un Hercule de voturile unioniştilor. Dar lumea e rea, nu mai pune botul la nicio diversiune. Oricât aş fi încercat să fac niscaiva scandal la cimitirul din Valea Uzului, tot nu a funcţionat. Vremea şmecheriilor oteviste a trecut. Nu-i nimic, încerc data viitoare. Găsesc eu vreun partid unionist, de astea nu ducem lipsă.

Mircea Manolache – Dacă nici cu trei generali în frunte, Gabriel Oprea, nea Puiu Iordănescu şi Ilie Năstase, nu am reuşit să scoatem măcar un procent, ce se va alege de UNPR? Un procent pe care nici măcar doamna oftalmolog Bogdănici, fosta mea colegă de partid, nu l-ar fi putut vedea nici la microscop. La o adică, în alegerile parlamentare, cum să mai sper eu la un loc în Camera Deputaţilor cu astfel de audienţă în electorat? Nici măcar Camera Taximetriştilor nu cred c-o mai prind.

Manolache (foto, pamflet): Luminiţa, aşa cum spunea nea Puiu Iordănescu, electoratul nu mai are simţul valorilor, se duce după fentă. Nu se mai caută profesioniştii. Aşa am păţit eu şi cu Uberul, acest USR al taximetriei!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *