De obicei, venirea toamnei scufundă multă lume în butoiul cu melancolie. Nu acelaşi lucru se întâmplă şi cu producătorii de vin. Abia în septembrie reîncepe să le curgă sângele mai vânjos prin vene. Marii cultivatori de viţă de vie din zona Iaşului, dar şi de prin vecini, îşi suflecă mânecile şi purced la cules, evaluând şi cântărind fiecare bobiţă de strugure în echivalentul ei financiar. Recent, am surprins un scurt schimb de mesaje între Constantin Deleanu de la Cotnari, Vasile Lungu de la Cramele Hermeziu şi Constantin Duluţe, proprietarul Domeniilor Avereşti, cei trei punând la cale operaţiunea de colectare a aurului acumulat pe butucii de vie. (pamflet)
Constantin Deleanu – Fraţilor, ştiu că-mi sunteţi concurenţi, dar eu zic că este loc pentru fiecare dintre noi pe acest pământ al făgăduinţei numit podgorie. Vă scriu doar să vă spun ce revelaţie am avut azi – noapte: Pâmântul nu e nici rotund, nici plat, ci are forma unui butoi! Meridianele sunt doagele, Ecuatorul e cercul ăla metalic care se află acolo unde butoiul e mai burtos, iar capacele sunt cei doi poli, Nord şi Sud. Ei, ce ziceţi de asta? O să mă întrebaţi ce rol are cepul? Hehe, cel puţin la Cotnari, cepul e buricul Pământului, bre!
Constantin Duluţe – Mda, domnu’ Costică, interesantă aserţiune. Mă gândesc că o astfel de viziune o puteţi avea doar după ce aţi citit câteva tratate filosofice din pivniţa dumneavoastră.
Constantin Deleanu – Eu n-am vinuri tratate filosofic, ci doar naturale! Vă rog să respectaţi standardele comunităţii şi să nu depăşiţi concentraţia de bun simţ. Ce dacă aveţi două sute de milioane de euro în bancă? Eu am dublu doar sub saltea, darmite în cont!
Vasile Lungu – Domnu’ Duluţe, eu îl cred pe cuvânt pe domnu’ Deleanu. Omul are viziune, de ce n-ar avea şi viziuni? La urma urmei, e tăticu’ vinului din zona noastră. Cu toţii de la Cotnari ne tragem, vorba aia!
Constantin Duluţe – Nea Vasile, mie nu-mi plac ăştia care umblă cu fantasmagorii. Dacă mă luam după năluci, cât am stat în pustietatea Insulei Mari a Brăilei, deveneam vreun lunatic. Dar am fost şmecher şi le-am vândut arabilor Fata Morgana pe care o visau.
Constantin Deleanu – Am înţeles, domnu’ Duluţe, matale eşti aşa, mai pragmatic. Uite, ca să vezi că-s om bun la suflet, răzeş de-al lui Ştefan cel Mare, vă invit pe amândoi, pe tine şi pe Vasile, să dăm cep la primul butoi de anul ăsta. Să vezi şi dumneata cum ţâşneşte licoarea zeilor de la Cotnari, de zici nu neapărat că e buricul pământului, dar oleacă de Vezuviu tot o să ţi se pară!
Deleanu (foto, pamflet): Mihaela, am auzit că joci la simplu. Aşa-mi place şi mie vinu’: simplu, fără apă. Bine, după trei vedre, pot juca şi la dublu, dar nu-mi găsesc pereche!