Știți desigur vorba aia strămoșească, referitoare la copii: „cine are, să-i trăiască; cine nu, nu-i trebuiască”. S-ar putea să nu fie o vorbă strămoșească, la urma urmei, pentru că familia românească clasică are atâți copii câți oameni sunt necesari la prășit și secerat, adică mulți. S-ar putea să fi apărut prin anii ’70-’80, când devenise o performanță să găsești de mâncare și pentru un singur copil, darămite pentru mai mulți. Noi suntem fericiții posesori ai unui adult în miniatură care ne seamănă pe undeva, dacă n-o fi semănând de fapt cu vecinul de palier. Iar în calitate de părinte, ajungem cam în fiecare weekend în Copou, unde încercăm să ne facem loc printre alte sute de alți părinți și copii, veniți, chipurile, să se relaxeze. Dar nu despre criza parcurilor și a locurilor de joacă din oraș vrem să vorbim acum, pentru că am mai făcut-o relativ recent. Ne vom conversa oleacă pe tema circulației în sine din Copou, mai ales la sfârșit de săptămână. A circulației pe mijloace de transport însemnând autoturisme, motociclete și biciclete. Și asta pentru că e nebunie curată pe Copou la sfârșit de săptămână.
Mașini în poartă
Era un film pe vremuri, dacă-l mai țineți minte, „Dacă e marți, e Belgia”. La noi, în Iași, putem spune că dacă e weekend, e Copou. Ocazie cu care, cam de la stadion la deal, bulevardul e ticsit, pe ambele sensuri de mers, de mașini parcate. Din patru benzi, rămân disponibile, pentru tramvaie, autobuze și mașini, doar două, mari și late. Aceasta, deși în Copou sunt mai multe indicatoare cu „oprirea interzisă” decât tei. Din păcate, mulți ieșeni înțeleg că o ieșire cu familia înseamnă să meargă cu mașina fix până în poarta parcului de destinație. Avem niște prieteni care stau prin CUG și care vin pe jos, cu tot cu copilul de 5 ani, pentru a se plimba pe Copou. Ei reprezintă însă doar o excepție. Majoritatea ține să nu-și tocească pingelele, așa că folosește mașina.
Alandala
Alții, de regulă tineri, își dau întâlnire la o cafea la toneta din fața stadionului. Și doar n-o să vină pe jos, așa că urcă pe Copou cu motocicletele. Foarte frumos, doar că singurul loc de parcare pe care și-l imaginează este taman trotuarul. De ce trotuarul și nu aleea de acces spre stadion, ne e peste putință să înțelegem. Ca pieton, circulația pe trotuarul din stânga, cum urci Copoul, este o adevărată aventură. Dacă scapi de mașini și motociclete, te izbește vreun biciclist care coboară în viteză. Adică, bicicliștii au o pistă special amenajată pe trotuarul din dreapta (pe sensul de urcare), dar majoritatea bicicliștilor gonesc pe trotuarul din stânga. Poftim civilizație!
Risc de accidente
Iar în fiecare week-end de vară, lucrurile stau la fel: bicicliștii gonesc pe trotuare, șmecherii cu mașini puternice se întrec pe bulevard, iar vitezomanii pe motociclete își turează motoarele la maxim. Bun, hai că sunt ieșeni pe care îi doare-n cot de regulile de circulație și de regulile bunului-simț, făcându-le probabil plăcere să-i vadă pe pietoni cum se strecoară printre mașini și motociclete. Dar poliția noastră ce păzește, totuși? Sediul Poliției Județene parcă tot în Copou se află, dacă mai ținem bine minte, iar Rutiera e și ea la doar trei km distanță. Haosul rutier din Copou are drept consecință directă creșterea numărului de accidente. Mulți șoferi accelerează de la Universitate la deal, fie seduși de linia dreaptă a șoselei, fie pentru a ieși cât mai repede din zona supraaglomerată, fie a da bine în fața fetelor care se plimbă pe trotuare. Cu vizibilitatea redusă la minim, șansele ca un pieton ieșit dintre mașinile parcate să fie acroșat de una în plină viteză sunt maxime. La fel, șansele unor ciocniri între mașinile care merg pe bulevard și cele ieșite de pe străzile laterale, cum s-a întâmplat chiar zilele trecute. Când nu vezi cine vine pe bulevard decât după ce intri în intersecție, nu prea poți să-l eviți, nu?
Rezolvări simple
Culmea e că majoritatea problemelor legate de circulația pe Copou pot fi rezolvate prin câteva măsuri simple. Aleea Mihail Sadoveanu a fost multă vreme folosită de diverși teribiliști pentru a-și testa caii putere în curse de mașini. La protestele localnicilor, poliția ridica din umeri, spunând că ei nu pot păzi în fiecare noapte zona. Din câte știm, plătim impozite și pentru a avea patrule de polițiști pe străzi în fiecare zi și în fiecare noapte. Dacă nu, măcar să fim informați în ce zile lucrează poliția, ca să nu ne mai enervăm degeaba. Știm sigur că poliția nu lucrează în weekend, pentru că nu îi vedem deloc în Copou. Nici în parcuri, nici pe trotuare, nici pe cei de la Rutieră, în mijlocul evenimentelor. Problema curselor de care vorbeam a fost rezolvată simplu, prin montarea unor „spinări de măgar” de-a curmezișul străzii. Cursele s-au rărit, până aproape de dispariție. Deci, se poate. S-a rezolvat pe acel tronson, dar nu s-a rezolvat pe Copou, între Fundație și Agronomie. În plus, riscul accidentelor crește pentru că vitezomanii cu mașini puternice sunt „acompaniați” și de teribiliti pe motociclete. Și-atunci apar accidentele foarte grave, cum a fost si cel de week-end-ul trecut.
Bicicliști pe piste
Acum vreo lună, un biciclist a fost amendat pe Nicolina, pentru că mergea pe stradă, nu pe pista special amenajată. Comunitatea bicicliștilor a sărit în sus, reclamând faptul că oricum pistele din Iași nu ar fi omologate, sunt puține, iar acolo unde ele există, sunt blocate de stâlpi, pietoni sau tonete. Și nouă ne plac bicicletele, așa că nu intrăm în această polemică, mai ales că se poate vorbi o zi întreagă pe tema asta. În contextul Copoului însă, ne amintim doar ce spune Codul Rutier, respectiv că bicicliștii trebuie să meargă obligatoriu pe pistă, acolo unde ea există sau pe carosabil, pe prima bandă, cu excepția cazurilor în care este necesară trecerea pe banda doi sau trei în vederea înscrierii regulamentare pentru virajul la stânga sau la dreapta. Iar circulația bicicliștilor peste 14 ani pe trotuare este strict interzisă. Cu Codul Rutier în mână, câteva amenzi date pe Copou ar muta traficul ciclist pe pistă, acolo unde îi este locul. Mai ales că pista de pe Copou este, totuși, decentă. Oare e așa greu să trimiți o patrulă, una singură, de polițiști, într-o zonă și o perioadă a săptămânii în care se adună mii de ieșeni?