Cândva fruntaş al formaţiunii ALDE, fostul rector al UMF, Vasile Astărăstoae s-a retras din mijlocul vieţii politice, dedicându-se în ultima vreme editorialelor scrise pe blogul său personal sau diverselor manifestări ştiinţifice la care este invitat. Spre exemplu, chiar de Ziua Mondială a Sănătăţii, profesorul Astărăstoae a participat la un simpozion medical dedicat depresiei, un fenomen des întâlnit în societatea actuală, mai ales la oamenii politici. Cum jurnalul de blogger al profesorului s-a îmbogăţit consistent în ultima perioadă, am avut ce selecta în urma răsfoirii câtorva capitole.
- Multă lume mă întreabă de ce am ieşit din politică, de ce nu mai ocup nici o funcţie de conducere în vreun partid. Cu amabilitate, le reamintesc tuturor că am predat suficientă vreme un curs de etică medicală la UMF. Etica e la fel peste tot, fie că e vorba de domeniul medical sau politic. Aşa că, evident, la un moment dat, a apărut o discrepanţă între suportul de curs şi viaţa politică. Am preferat să evit situaţiile în care etica nu era prezentă, aşa că m-am retras din deciziile la vârf ale partidului. Sigur, duc dorul politicii, trebuie să recunosc. De altfel, de asta m-am şi dus la Piatra Neamţ, la simpozionul despre depresie, sperând că voi afla noi tehnici curative. Deocamdată, ca să mai uit din pasiunea politică, scriu la greu pe blog despre orice, de la reforma în sănătate până la viaţa şi opera lui Willie Nelson. Adevărul e că am rămas un renascentist.
- Mă gândeam să-mi mai umplu timpul oferind consultaţii gratuite în oraşul meu natal, Fălticeniul, că şi-aşa e cam amărât din punct de vedere medical. Dar, mereu în ultima clipă, îmi aduc aminte că sunt medic legist de meserie şi demersul meu ar fi inutil. Un nou motiv de depresie, uff….
- Din când în când, îl mai consiliez pe prietenul meu, medicul Răzvan Constantinescu, mare şef la ALDE Iaşi. Culmea e că, deşi este gastroenterolog de formaţie, îmi spune că, de când a preluat mandatul, politica îi cam cade greu la stomac. N-am ce să-i fac în privinţa asta, parcă Titulescu spunea că, pentru a performa în domeniul ăsta, trebuie să mănânci câte o broască râioasă în fiecare dimineaţă. Aş putea să-l ajut cu nişte broaşte de la laboratorul de disecţie, aşa, ca să-şi dreagă gustul, dar mai mult ce să fac pentru el? Deşi, e foarte posibil ca, în felul în care evoluează politica în ziua de azi şi la cerinţele postului tot mai dificile, broaştele să nu fie de ajuns, ci să se treacă la nivelul următor, respectiv iguane şi cameleoni.