Caraghioslâc maxim cu Etienne Ignat, consilierul local al liberalilor ieşeni. Într-un exces de zel împăciuitor faţă de cei de la Alianţa USR – PLUS, Ignat s-a sculat cu noaptea-n cap şi a făcut ce ştie el mai bine: să lipească afişe. Aşa că s-a dus la un panou din buricul Iaşului pe care a relipit mutrele lui Cioloş şi Barna, explicându-şi gestul printr-o postare pe Facebook: „Colegii noştri de la Iaşi nu au ales adezivul potrivit pentru a lipi aceste afişe. Dacă vedeţi, sunt jos. Şi pentru că noi, la Iaşi, luptăm cu PSD să arătăm acum cum putem să-i ajutăm pe cei de la USR măcar să lipească afişele cum trebuie”. Emoţionat, Filip Hăvârneanu, preşedintele USR, i-a răspuns la postare: „Îţi mulţumim frumos, Etienne! Mult succes în campanie!”. Mai multe despre trăirile lui Ignat din zilele trecute, am aflat din jurnalul său personal. De fapt, un simplu pamflet.
– În sfintele zile de Paşti, m-a iluminat aşa, o lumină, ca o făclie a dorinţei de a fi mai buni, mai iubitori cu aproapele nostru, dar mai ales cu duşmanul nostru. M-am ridicat în capul oaselor în miez de noapte şi, cu icoana sfinţilor mucenici Barna şi Cioloş în faţă, m-am rugat: „Doamne, dă-i un adeziv bun competitorului meu, să-şi poată desăvârşi lucrarea electorală!”. Dar, nu ştiu, n-oi fi ţinut eu post cum trebuie, poate mi-au alunecat ochii pe vreun sondaj, poate am g[sit-o în vis pe Cosette, că Dumnezeu nu a ascultat ruga mea, afişele USR – PLUS tot prost lipite au rămas. În acel ceas, parcă mi s-a arătat izbăvirea păcatelor mele, şi m-am văzut aievea cum merg eu cu găleata de aracet şi lipesc afişele useriştilor pe panouri, cam la fel cum picta Andrei Rubliov sfintele icoane pe zidurile mănăstirilor. Mare lucrare îmi hărăzise Dumnezeu! Cred că am şi auzit o voce care-mi spunea: Etienne, fii tu cel sacrificat de Ignat, mergi şi îndeplineşte-mi porunca! Şi m-am scoborât din pat, mi-am spălat faţa cu roua iubirii de semeni şi am ajuns la panoul de lângă Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, loc de mare trăire spirituală. Acolo, am înmuiat bidineaua în adezivul din găleată, precum mitropolitul mănunchiul de busuioc în agheazma mare, şi am purces la zidirea sfintelor afişe ale Alianței 2020. Şi parcă chipurile mucenicilor Dacian şi Dan îmi zâmbeau mulţumite de lucrarea mea, iar dimineaţa părea mai frumoasă, de-mi dădea un asemenea spor la bidinea că aş mai fi lipit vreo sută de afişe prin tot târgul. La sfârşit, un alt semn divin: un porumbel s-a slobozit pe pensula plină de aracet! Aşa, cu găinaţul cel aducător de noroc, am săvârşit canonul la care fusesem supus.
Ignat (pamflet): M-am cam săturat să frec menta la PNL. Mai degrabă lipesc un afiş şi câştig un ban în PLUS
