București, Cluj și Iași, podiumul orașelor studențești

Metropola

Despre multe facultăți ale universităților din țară se spune că sunt fabrici de șomeri. Iei o diplomă și poți să o arunci printre alte hârtii, pentru că e puțin probabil să o folosești cândva. Într-o economie încă instabilă, în care fiecare guvern vine cu propriile idei de reformă a reformei inițiate de precedentul, e cam greu să-ți faci planuri pe termen lung. Cine ar fi putut paria acum 20 de ani, când industria se afla în plină prăbușire, că va veni o zi în care angajatorilor le va crăpa măseaua după ingineri? Sau, în perioada în care angajații CFR erau supranumiți „a doua armată a țării”, că nu va mai fi nevoie decât de unul din zece dintre ei? Nu vrem să-i descurajăm pe cei care tocmai au luat bac-ul, dar mulți tineri la 18 ani nu au încă în minte o carieră clar definită. Pentru aceștia, alte criterii ar putea fi mai utile: cât de bine cotată e universitatea, cât de scump e traiul în orașul în care se află aceasta sau chiar cât de bine te poți distra. Despre astfel de criterii vom vorbi și noi în cele ce urmează. Dacă ar fi după noi, orașele în care merită să fii student ar fi, în ordine alfabetică, București, Cluj-Napoca și Iași. Alegerea vă aparține.

Top internațional
Doar cinci universități din țară sunt incluse în topurile mondiale. De fapt, ca să fim sinceri, pentru a găsi pe una din coloanele tabelelor numele României, trebuie să sapi destul de adânc. Nu avem nicio universitate în top 500 mondial. Doar topurile cu 1.000 de intrări ne menționează pe undeva, la pachet cu alte universități ca și necunoscute. Prima universitate în topul întocmit pentru acest an de Times, Higher World University Rankings, este Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, plasată pe poziția 601-800. Marja de 200 de poziții se explică prin punctajul foarte redus primit de clujeni, care face diferențele față de alte universități aproape insignifiante. Alte două universități cuprinse în top sunt din Iași, care este singurul centru universitar din România ce reușește această performanță. „Al.I. Cuza” și UMF „Grigore T. Popa” se găsesc între pozițiile 801 și 1.000. Alături de ele se află, între aceleași poziții, Universitatea București și Universitatea de Vest din Timișoara. Prima universitate din lume este considerată Oxford, urmată de Cambridge și California Institute of Technology. De altfel, în top 10 se află doar universități englezești sau americane. Singura excepție este ETH Zürich, din Elveția. Ca amănunt, topul urmărește patru criterii: numărul de studenți „la zi”, numărul de studenți aferent unui cadru didactic, numărul de studenți străini și raportul băieți/fete. Acest ultim criteriu e mai mult facultativ. Harvard se află pe locul 6, chiar dacă nu a furnizat această informație autorilor topului. Decisiv este numărul de sudenți pe cadru didactic. Cu cât un profesor se ocupă de mai puțini studenți, cu atât mai bine. Înseamnă că are timp să se ocupe ca lumea de ei.

Scump, dom’le, scump
Nu vă grăbiți să alegeți universitatea. Întâi respirați profund și numărați până la 10 de vreo douăj’ de ori. Nicio universitate din țara asta, cu excepția poate a celor de arte, nu poate asigura suficiente locuri de cazare pentru studenții veniți din alte părți. La Cluj-Napoca, de exemplu, că tot universitatea lor ar fi cea mai bună din țară, la 51.000 de studenți, există doar 15.000 locuri în cămine. Deci, dacă nu aveți pile sau nu știți cui și cât trebuie să-i împingeți, cel mai probabil va trebui să stați în chirie. Or, și aici tot Cluj-Napoca e campioană, doar că în sens negativ. Deși locuiesc într-un simplu oraș de provincie, clujenii au început să ceară mai mult pentru garsoniera lor chiar decât bucureștenii. În Cluj-Napoca, prețul mediu cerut pentru o garsonieră într-o zonă semicentrală ajunge la 450 de euro, cât pe Lipscani, în centrul vechi al Bucureștiului. Într-un top de specialitate, următoarele zone în topul chiriilor la Cluj-Napoca sunt calea Turzii – 260 de euro și cartierul Andrei Mureșanu – 250 de euro. Cele mai mici prețuri sunt în cartierul periferic Dâmbul Rotund, un fel de Bularga sau Ciric de la noi: 108 euro. Relativ ieftin, cu 138 euro, te mai poți caza la Baciu, dar asta e deja o comună din apropierea Clujului, nu în orașul propriu-zis.

Ferentari vs Bularga
La București, în afara Lipscaniului de care am vorbit deja, zone scumpe mai sunt Splaiul Unirii și Aviației, unde chiria unei garsoniere trece de 400 de euro lunar. Ieftin, adică sub 150 de euro lunar, te poți caza prin Ferentari sau Fundeni. A, dacă n-ați auzit de cartierul Fundeni, n-ați pierdut nimic. E tot un fel de Ferentari, tot la margine de oraș, doar că nu spre sud-vest, ci spre est. Spre comparație cu ardelenii și „capitaliștii”, proprietarii noștri sunt de-a dreptul blânzi. Poți închiria o garsonieră pe Independenței contra unei sume medii de 300 de euro sau în Moara de foc, cu 260 de euro. În Dacia sau Metalurgie, ieși cu 125-130 de euro, iar în Bularga, chiria este chiar sub 120 de euro lunar.

Iașul, cel mai ieftin
Firește, chiria nu e totul. Degeaba prinzi o chirie ieftină, dacă te omoară întreținerea sau prețul mâncării de zi cu zi. În general, România este considerată o țară ieftină pentru un străin și scumpă pentru un localnic. Într-un fel, studentul plecat să învețe în alt oraș este tot străin, așa că am căutat să vedem ce zic alții despre noi. Fără doar și poate, Bucureștiul este scump. Dar nu atât în ce privește mâncarea, de exemplu. La un „împinge-tava”, la Iași mănânci rezonabil cu 12 lei, la București, cu 15 lei. Deci, cam tot pe acolo. Dacă mai iei în calcul însă și transportul în comun, berea în oraș, cluburile sau analizele medicale, lucrurile se schimbă. Dintre cele trei orașe considerate, Iașul este clar cel mai ieftin. Dacă chiriile sunt cam cu o cincime mai mici decât la Cluj-Napoca, ieși mai ieftin cu vreo 5% la mâncare, cu vreo 15% la servicii gen tuns, medicamente, vizite medicale, șampon, tampoane sau alte astfel de necesități. Transportul în comun este însă mai scump la Iași decât la Cluj, cu aproape 10%. Cluj-Napoca este la fel de scump ca Bucureștiul la multe elemente luate în calcul de site-urile de specialitate. Punctează însă decisiv la unul dintre cele mai importante criterii pentru un tânăr: distracțiile. În medie, ieșitul în oraș este cu un sfert mai ieftin decât la București, ceea ce pentru un student chiar contează. Te mai poți lipsi de o șaorma, că vine zacusca de-acasă. Ce te faci însă când vrei să scoți o fată în oraș? Pe ansamblu, față de media europeană, costul vieții este de 86% în București, 76% în Cluj-Napoca și 74% în Iași.

Deschisă pentru afaceri
Bun, termini facultatea și n-ai niciun chef să te întorci acasă. Unde rentează să te stabilești? Aici ai la dispoziție două variante: îți deschizi propria afacere, încercând să profiți de un program gen Start-Up sau te angajezi. Când e vorba de deschiderea propriei afaceri, legislația este aceeași oriunde ai merge. Apar însă unele nuanțe în privința deschiderii autorităților locale față de antreprenori, ceea ce poate face diferența. Banca Mondială a făcut anul trecut o analiză pe 22 de orașe est-europene, inclusiv cele la care ne-am gândit noi. După experții Băncii Mondiale, Bucureștiul este orașul din România în care este cel mai ușor să-ți deschizi o afacere. Cumpărarea unui sediu sau, în general, schimbarea proprietății, se face și ea destul de ușor.

Greu peste tot
Capitala este trasă în jos de lentoarea cu care se eliberează o autorizație de construire, se face racordarea noului sediu la rețeaua de electricitate sau de viteza de melc a instanțelor, atunci când vine vorba de soluționarea litigiilor comerciale. Acestea sunt de altfel și punctele slabe ale Clujului, unde e chiar mai rău decât la București. Clujul stă prost și la viteza de obținere a unei autorizații de construire. La viteza de constituire a societăților comerciale, ardelenii sunt cum îi știm: nici prea-prea, nici foarte-foarte. La Iași, racordarea la rețeaua electrică se face cel mai rapid din toată România. În schimb, treci prin toate chinurile iadului până îți scoți autorizația de construire. Pe ansamblu, parcă am fi oleacă peste Cluj-Napoca, dar sub București.

Unde te angajezi
Dacă nu aveți veleități de antreprenor, Bucureștiul este de departe, varianta corectă pentru angajare. Este cel mai mare oraș al României, realizează o treime din PIB, găzduiește două treimi din investițiile străine făcute vreodată în țara noastră, iar argumentele pot continua. Fără doar și poate, aici ai cele mai multe șanse să te angajezi. Iar asta se vede din avion, cum se spune, dacă privești statisticile. Rata de ocupare a forței de muncă este de 95% la București. La Cluj-Napoca, e de doar 75%, dar și ardelenii se uită de sus la noi. La Iași, rata de ocupare este de doar 53,1%. Asta înseamnă pe de o parte că la Iași e mai greu să găsești un loc de muncă, iar pe de alta că Bucureștiul se află la limita crizei, în care nu se găsesc specialiști suficienți.

Pe locul 3 la șomaj
Asta se vede și din rata șomajului, care trece la Iași de 4%, în timp ce la București este de 1,6%, iar la Cluj-Napoca, de 2,2%. Teoria economică spune că o rată a șomajului de 2% este chiar recomandată, pentru că indică o economie vie. Un șomaj de 2% îi desemnează pe cei aflați doar temporar în căutarea unui loc de muncă sau pe cei care pur și simplu nu vor să muncească pe prea puțini bani. Totuși, în cazul grupei de vârstă 25-34 de ani, adică absolvenții de facultate, rata de ocupare în municipiul Iași este de 80,3%, ceea ce nu e chiar rău.

Diferențe salariale mari
Nici la salarii, Iașul nu stă grozav. Nu discutăm de ultimele creșteri salariale, care au schimbat semnificativ statisticile, urcând artificial media și reducând totodată diferența dintre județe. Dacă le excludem și ne rezumăm la situația dinainte de 2017, constatăm că salariile la București sunt cu 50% mai mari decât cele de la Iași, respectiv cu 25% mai mari decât la Cluj-Napoca. Ardelenii sunt peste noi cu 20%. Dar luați în calcul și diferența de cost al vieții înainte de a vă cumpăra bilete de tren și a vă face valiza. Pe scurt, astea sunt datele problemei. Unde vă veți face studiile, depinde de dumneavoastră, dragii noștri proaspăt absolvenți.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *