Craiova vine puternic pe turnantă: au Polivalentă și stadion european, se lucrează la drumul expres spre Pitești. La Iași, batem pasul pe loc

Metropola

Ei, dragilor, ce-am sărbătorit noi pe 1 iunie? Greșit! Da, aveți dreptate, e Ziua Copilului, la noi și în vreo alte 30 de țări, dar nu la asta ne gândeam. De fapt, ar fi trebuit să întrebăm ce sărbătoresc craiovenii. Da, știm că nu vă interesează în principiu ce se întâmplă în Oltenia, dar vă garantăm că există și la ei chestii interesante. Pe scurt, la 1 iunie 1475, voievodul Laiotă Basarab a dat un hrisov în care apărea și numele „cetății banilor”. A banilor ca funcție administrativă, nu ca valută forte, firește. Pe 1 iunie așadar, oltenii noștri au sărbătorit 545 de ani de atestare documentară a Craiovei. Iar cu prilejul ăsta am zis să vedem și noi dacă și ce e mai interesant pe acolo. Rezultatele cercetării noastre le veți citi mai jos. Sperăm să mai citească și alții, că poate le vin idei.

Centralism păcătos
De la Ștefan cel Mare încoace, în țările române totul s-a făcut și s-a desfăcut în cetatea de scaun. Domnul era instanța supremă de judecată, președintele, Parlamentul, Guvernul și Monitorul Oficial la un loc. Și, mai ales, ministrul finanțelor. Lucrurile nu s-au scimbat nici în perioada fanariotă și nici după aceea. România modernă, fondată de Cuza, a păstrat aceeași centralizare a deciziilor în două mâini și un pix, aflate în Capitală. Iar monarhia, regimul comunist și tânăra noastră democrație nu aveau nici ele să schimbe lucrurile. Ca urmare, ca „provincial”, n-a stricat niciodată să ai o pilă acolo, „sus”. Cât mai apropiată de vârf, evident. La Târgu Jiu, un oraș cât Pașcaniul nostru, s-au început lucrările la stadionul de nivel european pe vremea când prim-ministru era Victor Ponta, deputat de Gorj. Peste Cluj-Napoca a plouat cu bani în ultimele luni ale mandatului de premier al lui Emil Boc. Și tot așa. Ați prins ideea.

Industria auto
Dar Craiova, că doar de la ea am plecat? Ei bine, doar nu era să facă ea notă discordantă. Oraș cu o industrie puternică pe vremea lui Ceaușescu, falimentară ulterior, a urmat drumul spinos al tranziției, cu mii de șomeri, fabrici închise, criză și toate celelalte. Singura rază de lumină a fost preluarea, în 1997, a fabricii de automobile de către concernul sud-coreean Daewoo. Mai țineți minte vremurile când Leganza era considerată o limuzină demnă de un patron prosper, iar Tico luase locul Trabantului? Daewoo Automobile a murit, sufocată de concurență, iar sosirea în locul său a americanilor de la Ford a avut darul de a salva orașul de la prăbușire. Apoi, a venit marea șansă a prăzarilor.

Primul pas: Polivalenta
După 8 ani de mandat al lui Vasile Bulucea, care nu s-a făcut remarcat prin nimic, au urmat alți opt, ai lui Antonie Solomon. El s-a făcut cunoscut mai ales prin fântâna arteziană muzicală construită în centrul Craiovei, prin condamnarea sa și printr-un incendiu. Prin ’94, niște copii s-au jucat cu focul în preajma vechii Polivalente. Cel mai deștept cedează, așa că în incendiul care a urmat, sala de 2.500 de locuri a fost distrusă. Construirea uneia noi a început imediat, dar a tergiversat. În 10 ani, s-au cheltuit tot atâtea milioane, fără să se vadă nimic. Preluată de Primărie, sala a fost cedată ulterior Companiei Naționale de Investiții, firmă guvernamentală. A fost terminată la sfârșitul lui 2012, după încă 60 milioane de lei investiți. Pe scurt, 4.200 de locuri, terenuri de handbal, volei și baschet, săli de recuperare și fitness, saună, jacuzzi, centru antidopping și tot ce mai trebuie. Cheia succesului a fost investiția guvernamentală la presiuni locale de natură electorală.

Arenă modernă
Din motive de arest, Solomon n-a putut culege roadele investiției. Le-a cules Olguța Vasilescu, prima femeie primar din istoria Craiovei. Orice primar caută, prin investițiile făcute în oraș, să mulțumească pe cât mai mulți, care să-l voteze. De pe vremea lui Ion Oblemenco și a Craiovei Maxima, fotbalul este un adevărat cult în Oltenia. Așa că în oraș, un stadion nou a reprezentat o mare lovitură de imagine. Lucrările la noua arenă au început în 2015. În 2017, după doi ani și 52 milioane de euro, se făcea inaugurarea. În primul meci, Universitatea a luat bătaie de la Slavia Praga cu 4-0, dar mai conta? 30.000 de oameni umpleau tribunele, iar Craiova bifa un stadion adevărat.

A început lucrul la drumul rapid
Al treilea mare proiect oltean: drumul expres spre Pitești. Drumul este esențial pentru exporturile Ford, iar americanii îl cereau din 2008, când au venit în România. Ca și la autostrada noastră, ani lungi s-au pierdut cu diverse studii și planșe. În 2016, a început un nou studiu de fezabilitate. În 2017, procedurile pentru realizarea noului studiu au fost anulate brusc, iar pe masă a fost pus un studiu de fezabilitate mai vechi, după care s-a făcut imediat licitația de lucrări. Din decembrie 2018, au și început lucrările. Probleme tehnice sunt multe, pentru că studiul este vechi de zece ani și făcut cam pe genunchi. Nu există studii geotehnice, pantele sunt abrupte, curbele strânse, dar se lucrează. Drumul va înghiți 3,8 miliarde de lei și se va face, pentru că nu poți îngropa un asemenea purcoi de bani. Chemi toți inginerii din țară să-și spargă capetele și tot îl faci.

Lipsesc marile investiții
La Craiova au început să se dezghețe marile investiții, în Iași încă dăm din buze. La noi, planșele frumos colorate sunt scoase periodic din sertare, șterse de praf, arătate la presă și-apoi vârâte înapoi. Marile proiecte, cele care chiar contează și pot crea emulație, încă lipsesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *